Pierderea unui dinte nu înseamnă doar apariția unui spațiu vizibil în zâmbet. În funcție de poziția dintelui și de situația clinică, lipsa acestuia poate influența masticația, poate favoriza deplasarea dinților vecini și este însoțită, în timp, de modificări ale osului din zona respectivă.
Una dintre opțiunile utilizate pentru înlocuirea unui dinte lipsă este implantul dentar.
Dar cum se pune, de fapt, un implant dentar? Se introduce implantul și dintele este gata în aceeași zi? Este dureroasă intervenția? Ce se întâmplă dacă nu există suficient os? Cât trebuie așteptat până la montarea coroanei?
Tratamentul cu implant dentar presupune mai multe etape, iar durata și succesiunea acestora diferă de la un pacient la altul. În acest articol explicăm pas cu pas cum se pune un implant dentar, de la prima consultație până la montarea lucrării protetice definitive.
Ce este un implant dentar?
Implantul dentar este o piesă biocompatibilă, de regulă realizată din titan sau aliaje de titan, care este inserată în osul maxilar sau mandibular pentru a înlocui rădăcina unui dinte pierdut.
Este important de înțeles că implantul propriu-zis nu reprezintă întregul „dinte artificial”.
În mod obișnuit, restaurarea unui dinte cu ajutorul unui implant presupune trei componente principale:
implantul dentar – componenta inserată în os;
bontul protetic – elementul care face legătura dintre implant și restaurarea protetică;
coroana dentară – partea vizibilă care înlocuiește coroana dintelui natural.
În cazul în care lipsesc mai mulți dinți, implanturile pot fi utilizate și pentru susținerea unor punți sau a unor lucrări protetice mai extinse.
Cum se pune un implant dentar, pe scurt?
Într-un caz fără complicații, tratamentul poate presupune următoarele etape:
consultația și evaluarea stării de sănătate orală;
investigațiile imagistice și planificarea tratamentului;
pregătirea zonei, dacă este necesară;
inserarea implantului dentar în os;
perioada de vindecare și osteointegrare;
modelarea gingiei, atunci când protocolul o presupune;
realizarea lucrării protetice;
montarea coroanei definitive;
controalele periodice și igienizarea profesională.
Aceste etape nu sunt identice pentru fiecare pacient. Uneori este necesară extracția unui dinte înainte de implant. În alte cazuri poate fi nevoie de adiție osoasă, sinus lift sau tratamentul unor probleme dentare ori parodontale existente.
De aceea, răspunsul corect la întrebarea „cum se pune un implant dentar?” începe întotdeauna cu evaluarea individuală a pacientului.
Etapa 1: consultația înainte de implantul dentar
Primul pas nu este intervenția chirurgicală, ci consultația.
Medicul trebuie să evalueze atât zona în care lipsește dintele, cât și starea generală a cavității orale.
În cadrul consultației pot fi analizate:
dintele sau dinții lipsă;
starea gingiilor;
igiena orală;
existența cariilor sau a infecțiilor;
starea dinților vecini;
mușcătura;
spațiul disponibil pentru viitoarea coroană;
cantitatea și forma osului;
istoricul medical al pacientului;
medicamentele administrate;
factorii care pot influența vindecarea.
Este important ca pacientul să îi comunice medicului afecțiunile cunoscute și tratamentele medicamentoase pe care le urmează.
Planificarea implantului nu înseamnă doar identificarea unui loc în care poate fi introdus un implant. Poziția acestuia trebuie gândită și în raport cu viitorul dinte care va fi realizat deasupra lui.
Etapa 2: investigațiile imagistice
În implantologie, investigațiile imagistice au un rol important în planificarea tratamentului.
În funcție de situație, medicul poate recomanda o radiografie și/sau o tomografie computerizată cu fascicul conic – CBCT.
CBCT-ul oferă informații tridimensionale despre zona în care urmează să fie inserat implantul și poate permite evaluarea unor elemente precum:
înălțimea osului;
lățimea osului;
anatomia zonei;
poziția sinusurilor maxilare;
poziția canalului mandibular și a altor structuri anatomice importante;
eventuale leziuni sau modificări osoase;
posibilitatea inserării implantului în poziția planificată.
Pe baza examenului clinic și a investigațiilor necesare, medicul stabilește planul de tratament.
Ce se întâmplă dacă nu există suficient os pentru implant?
Aceasta este una dintre cele mai frecvente întrebări ale pacienților.
După pierderea sau extracția unui dinte, osul din zona respectivă se poate modifica și resorbi în timp. Gradul de resorbție diferă însă de la o persoană la alta și de la o zonă la alta.
Dacă volumul osos nu este adecvat pentru implantul planificat, poate fi necesară o procedură de augmentare osoasă.
Ce este adiția osoasă?
Adiția osoasă este o procedură prin care se urmărește refacerea sau creșterea volumului osos într-o anumită zonă.
În funcție de situația clinică, aceasta poate fi realizată:
înainte de inserarea implantului;
în aceeași ședință cu inserarea implantului;
prin diferite tehnici și materiale, alese în funcție de defectul osos existent.
Faptul că unui pacient i s-a spus că are „puțin os” nu înseamnă automat că implantul dentar este imposibil. Este însă necesară o evaluare atentă pentru a stabili ce opțiuni există în cazul respectiv.
Ce este sinus lift-ul și când poate fi necesar?
Sinus lift-ul este o procedură utilizată în anumite situații în zona posterioară a maxilarului superior, unde sinusul maxilar se află în apropierea rădăcinilor dinților posteriori.
După pierderea dinților și modificarea osului, înălțimea osoasă disponibilă poate fi insuficientă pentru implantul planificat.
În astfel de cazuri, medicul poate indica o procedură de sinus lift. Aceasta presupune, în principiu, crearea condițiilor pentru obținerea unui volum osos adecvat sub membrana sinusului maxilar.
Există tehnici diferite de sinus lift, iar alegerea lor depinde de anatomia pacientului și de cantitatea de os disponibilă.
În unele situații, sinus lift-ul și implantul pot fi realizate în aceeași ședință. În altele, procedura de augmentare trebuie realizată mai întâi, urmată de o perioadă de vindecare și ulterior de inserarea implantului.
Nu orice implant realizat în maxilarul superior necesită sinus lift.
Etapa 3: pregătirea înainte de intervenția de implant dentar
Înainte de inserarea implantului trebuie evaluată și sănătatea întregii cavități orale.
Dacă există probleme active, medicul poate recomanda tratarea acestora înaintea intervenției.
În funcție de caz, pregătirea poate include:
Scopul este ca implantul să fie inserat într-un context oral cât mai bine controlat.
Etapa 4: anestezia
Inserarea implantului dentar se realizează, în mod obișnuit, sub anestezie locală.
Aceasta are rolul de a elimina durerea în timpul procedurii.
Pacientul poate percepe presiune, vibrații sau manevrele realizate în zona respectivă, însă intervenția propriu-zisă nu ar trebui să fie dureroasă atunci când anestezia este eficientă.
Tipul de anestezie și eventualele opțiuni suplimentare se stabilesc individual, în funcție de procedură și de particularitățile pacientului.
Etapa 5: cum este introdus implantul în os?
După realizarea anesteziei și pregătirea câmpului operator, medicul obține acces la osul în care urmează să fie inserat implantul.
Tehnica exactă poate varia în funcție de situația clinică și de protocolul ales.
În chirurgia convențională, gingia poate fi incizată și îndepărtată delicat de pe os pentru a permite accesul la zona de lucru.
Ulterior, este pregătit în os lăcașul în care va fi introdus implantul.
Această pregătire se realizează gradual, cu instrumentar specific, respectând dimensiunile și poziția stabilite în planul de tratament.
Implantul este apoi inserat în os în poziția planificată.
Poziția implantului este importantă deoarece influențează atât integrarea și funcționalitatea viitoarei restaurări, cât și rezultatul protetic.
Implantul este efectiv un șurub?
Forma multor implanturi dentare seamănă cu cea a unui șurub, însă implantul dentar este un dispozitiv medical proiectat special pentru integrarea în os.
Suprafața, forma, dimensiunile și designul implantului sunt concepute pentru utilizare medicală și pentru obținerea stabilității necesare în os.
Implantul nu trebuie confundat cu un șurub obișnuit.
Ce înseamnă stabilitatea primară a implantului?
Imediat după inserare, implantul trebuie să beneficieze de o anumită stabilitate mecanică în os. Aceasta este cunoscută drept stabilitate primară.
Stabilitatea obținută la inserare poate influența deciziile ulterioare privind vindecarea și, în cazuri atent selectate, posibilitatea unei restaurări provizorii rapide.
Aceasta nu este însă singurul element care contează. Ulterior trebuie să se producă procesul biologic de osteointegrare.
Etapa 6: închiderea și protejarea zonei
După inserarea implantului, abordarea diferă în funcție de protocolul ales.
Implantul poate fi lăsat să se vindece acoperit de gingie sau poate fi utilizat un element de vindecare care rămâne vizibil la nivelul gingiei.
Dacă s-a realizat o incizie, medicul poate sutura zona.
Firele pot fi resorbabile sau pot necesita îndepărtare la un control ulterior, în funcție de materialul utilizat și de procedură.
Cât durează operația de implant dentar?
Durata intervenției diferă considerabil în funcție de complexitatea cazului.
Inserarea unui singur implant într-o zonă cu os suficient poate fi o procedură relativ scurtă. Dacă sunt necesare mai multe implanturi, extracții, adiție osoasă, sinus lift sau alte manevre chirurgicale, intervenția va dura mai mult.
De aceea, nu există o durată universală valabilă pentru orice implant dentar.
Doare când se pune un implant dentar?
Aceasta este probabil cea mai frecventă întrebare legată de implanturi.
În timpul intervenției se utilizează anestezie, astfel încât scopul este ca pacientul să nu simtă durere.
După dispariția efectului anesteziei pot apărea temporar:
sensibilitate;
durere sau disconfort local;
umflarea zonei;
mici echimoze;
sensibilitate la masticație;
sângerare ușoară în perioada imediat următoare procedurii.
Intensitatea acestor manifestări diferă în funcție de amploarea intervenției și de răspunsul individual al organismului.
Medicul va oferi recomandări postoperatorii adaptate intervenției efectuate.
Durerea intensă, sângerarea care nu se oprește, febra, umflarea care se agravează sau alte simptome neobișnuite trebuie comunicate medicului.
Etapa 7: osteointegrarea implantului
După inserarea implantului începe una dintre cele mai importante etape ale tratamentului: osteointegrarea.
Osteointegrarea reprezintă procesul biologic prin care osul se formează și se adaptează în contact cu suprafața implantului, contribuind la stabilitatea acestuia.
Acest proces necesită timp.
În multe situații, perioada de vindecare este de ordinul lunilor, însă durata exactă nu este identică pentru toți pacienții.
Poate fi influențată de:
zona în care a fost inserat implantul;
calitatea și cantitatea osului;
stabilitatea implantului;
necesitatea unei adiții osoase;
tipul intervenției;
starea generală de sănătate;
igiena orală;
fumat;
respectarea recomandărilor postoperatorii.
Medicul stabilește momentul în care implantul poate trece la etapa protetică.
Se poate pune dintele în aceeași zi cu implantul?
În anumite cazuri atent selectate poate fi posibilă încărcarea imediată sau realizarea unei restaurări provizorii într-un interval foarte scurt după inserarea implantului.
Acest lucru nu este însă posibil și nici indicat în toate cazurile.
Decizia depinde de mai mulți factori, printre care stabilitatea implantului, calitatea osului, zona tratată, tipul restaurării și modul în care aceasta va fi solicitată în timpul masticației.
„Implant într-o zi” nu trebuie interpretat automat ca finalizarea întregului tratament definitiv într-o singură ședință.
Chiar și atunci când pacientul primește rapid o lucrare provizorie, procesul biologic de vindecare continuă.
Etapa 8: descoperirea implantului și conformarea gingiei
În anumite protocoale, după perioada de osteointegrare poate fi necesară o mică intervenție prin care implantul este descoperit.
Pe implant poate fi montat un bont sau conformator de vindecare.
Rolul acestuia este, printre altele, de a ajuta la modelarea țesutului gingival din jurul zonei în care va fi realizată viitoarea coroană.
Nu toți pacienții trec prin exact aceeași succesiune de etape, deoarece protocolul depinde de modul în care implantul a fost inserat și lăsat să se vindece.
Etapa 9: amprenta sau scanarea pentru coroana dentară
După ce implantul este integrat și țesuturile sunt pregătite pentru etapa protetică, se înregistrează poziția implantului și informațiile necesare realizării viitoarei lucrări.
În funcție de tehnologia utilizată, acest lucru se poate face prin:
Datele sunt transmise laboratorului de tehnică dentară pentru realizarea restaurării protetice.
Etapa 10: bontul protetic
Bontul protetic reprezintă elementul de legătură dintre implant și coroana dentară.
Există diferite tipuri de bonturi, iar alegerea lor depinde de poziția implantului, spațiul disponibil, tipul lucrării și cerințele funcționale și estetice ale cazului.
În anumite situații poate fi utilizat un bont individualizat.
Etapa 11: montarea coroanei definitive
Ultima etapă protetică este realizarea și montarea coroanei definitive sau a lucrării protetice planificate.
Coroana este concepută astfel încât să se integreze funcțional în mușcătură și, mai ales în zonele vizibile, să se armonizeze cu dinții vecini.
În funcție de situație și de sistemul protetic ales, restaurarea poate fi fixată prin înșurubare sau cimentare.
După montare, medicul verifică adaptarea și contactele ocluzale și oferă pacientului recomandări privind igienizarea.
Cât durează tot procesul unui implant dentar?
Nu există un răspuns unic.
Într-un caz simplu, fără necesitatea unor proceduri suplimentare, tratamentul poate dura câteva luni, cea mai mare parte a perioadei fiind reprezentată de vindecare și osteointegrare.
Dacă este nevoie de:
tratamentul poate dura mai mult.
Planul și durata estimată trebuie stabilite după evaluarea clinică și imagistică.
Se poate pune implant imediat după extracție?
În anumite cazuri, implantul poate fi inserat în aceeași ședință în care este extras dintele. Procedura este cunoscută drept implantare imediată.
Nu este însă o soluție potrivită automat pentru orice extracție.
Medicul trebuie să evalueze:
anatomia alveolei;
cantitatea de os disponibilă;
posibilitatea obținerii stabilității implantului;
starea țesuturilor;
prezența și caracteristicile unei eventuale infecții;
poziția viitorului dinte;
necesitatea unei augmentări osoase.
În alte situații este preferată vindecarea zonei înainte de inserarea implantului.
Ce trebuie să faci după inserarea implantului?
Respectarea recomandărilor postoperatorii este importantă pentru vindecare.
Indicațiile exacte sunt oferite de medic și pot varia în funcție de intervenție.
În general, pacientului i se poate recomanda:
să evite traumatizarea zonei operate;
să respecte indicațiile privind igiena orală;
să consume alimente potrivite perioadei postoperatorii;
să evite efortul fizic intens imediat după intervenție, dacă medicul recomandă acest lucru;
să urmeze tratamentul prescris exact conform indicațiilor;
să nu modifice sau întrerupă medicația fără recomandarea medicului;
să se prezinte la controalele stabilite.
Dacă s-a efectuat sinus lift sau o intervenție mai complexă, pot exista recomandări suplimentare.
Ce poți mânca după implantul dentar?
În primele ore și zile după intervenție, medicul poate recomanda alimente moi, ușor de consumat și evitarea mestecării direct pe zona operată.
Trebuie evitate alimentele sau comportamentele care pot traumatiza zona în perioada inițială de vindecare.
Revenirea la alimentația obișnuită se face în funcție de tipul intervenției și de evoluția vindecării, conform indicațiilor medicului.
Fumatul afectează implantul dentar?
Fumatul este un factor important de luat în considerare în tratamentul implantar.
Poate influența negativ vindecarea țesuturilor și este asociat cu un risc mai mare de complicații biologice în jurul implanturilor.
Pacientul trebuie să discute deschis cu medicul despre consumul de tutun înainte de tratament și să respecte recomandările primite pentru perioada preoperatorie și postoperatorie.
Cine poate beneficia de un implant dentar?
Implanturile dentare pot reprezenta o opțiune pentru mulți pacienți care au pierdut unul sau mai mulți dinți, însă indicația se stabilește individual.
Nu este suficient să existe un dinte lipsă.
Trebuie evaluate:
sănătatea orală;
starea gingiilor și a țesuturilor de susținere;
volumul osos;
igiena orală;
bolile generale;
medicamentele administrate;
obiceiurile pacientului;
capacitatea de a menține igiena și de a participa la controale periodice.
Anumite afecțiuni sau tratamente medicale pot necesita precauții suplimentare, adaptarea planului sau colaborarea cu medicul curant.
De aceea, eligibilitatea pentru implant se stabilește în urma unei consultații, nu doar pe baza vârstei sau a faptului că lipsește un dinte.
Există o limită de vârstă pentru implanturile dentare?
La adulți, vârsta cronologică, luată separat, nu este singurul criteriu după care se decide dacă poate fi realizat un implant.
Mai importante sunt starea generală de sănătate, starea cavității orale, osul disponibil și factorii care pot influența intervenția și vindecarea.
La persoanele tinere trebuie avut în vedere faptul că dezvoltarea maxilarelor trebuie să fie încheiată înainte de tratamentul implantar.
Ce riscuri poate avea un implant dentar?
Ca orice procedură chirurgicală, inserarea implantului dentar presupune și riscuri.
În funcție de caz, pot apărea complicații precum:
infecție;
sângerare;
vindecare întârziată;
afectarea unor structuri anatomice din apropiere;
probleme ale țesuturilor moi;
lipsa osteointegrării;
pierderea implantului;
inflamația țesuturilor din jurul implantului;
complicații protetice.
Evaluarea corectă, planificarea, tehnica operatorie, igiena și monitorizarea ulterioară sunt importante pentru reducerea riscurilor.
Poate organismul să „respingă” implantul?
Expresia „organismul a respins implantul” este frecvent utilizată de pacienți, însă pierderea unui implant nu este echivalentă, în mod obișnuit, cu mecanismul clasic de respingere a unui organ transplantat.
În unele cazuri, implantul nu se osteointegrează corespunzător sau își poate pierde stabilitatea ulterior din diferite cauze.
Dacă apare o problemă, medicul trebuie să stabilească motivul și opțiunile de tratament.
Cât rezistă un implant dentar?
Nu poate fi garantată o durată identică pentru fiecare pacient.
Implanturile pot funcționa o perioadă îndelungată atunci când sunt corect indicate, inserate, restaurate și întreținute, însă longevitatea lor este influențată de numeroși factori:
igiena orală;
sănătatea gingiilor și a osului;
fumat;
anumite boli generale;
forțele masticatorii;
bruxism;
caracteristicile lucrării protetice;
controalele periodice;
igienizările profesionale;
apariția inflamației în jurul implantului.
Un implant nu devine „fără întreținere” după ce a fost pus.
Implantul dentar poate face carie?
Implantul propriu-zis și coroana artificială nu dezvoltă carie în același mod în care o face un dinte natural.
Acest lucru nu înseamnă însă că igiena poate fi neglijată.
În jurul implantului există gingie și os, iar țesuturile din jur se pot inflama în prezența plăcii bacteriene.
De aceea, implanturile trebuie igienizate zilnic și monitorizate periodic.
Cum se curăță un implant dentar?
Igiena trebuie adaptată tipului de lucrare protetică.
În general, sunt importante:
periajul regulat;
curățarea atentă în jurul implantului;
mijloacele de igienizare interdentară recomandate de medic;
igienizarea profesională periodică;
controalele stomatologice.
Dacă pacientul are o punte sau o lucrare extinsă pe implanturi, tehnica de curățare poate fi diferită față de cea utilizată pentru un singur dinte.
Medicul sau igienistul poate demonstra metodele potrivite pentru fiecare situație.
Implant dentar sau punte dentară?
Ambele pot reprezenta soluții pentru înlocuirea dinților lipsă, însă indicațiile sunt diferite.
Un avantaj important al implantului în cazul unui singur dinte lipsă este faptul că restaurarea poate fi realizată fără utilizarea dinților vecini drept stâlpi ai unei punți convenționale.
Totuși, alegerea dintre implant, punte sau alte variante protetice trebuie făcută după evaluarea întregii situații clinice.
Nu există o soluție universală potrivită tuturor pacienților.
De ce nu este recomandat să amâni foarte mult înlocuirea unui dinte lipsă?
După pierderea unui dinte, zona nu rămâne neschimbată.
În timp, osul alveolar se poate resorbi, iar dinții vecini sau antagoniști își pot modifica poziția. Aceste schimbări pot influența ulterior planul de tratament.
Asta nu înseamnă că orice dinte lipsă trebuie înlocuit imediat prin implant, ci că este util ca situația să fie evaluată pentru a cunoaște opțiunile disponibile și consecințele amânării.
Cum se pune un implant dentar: concluzie
Tratamentul cu implant dentar este mai mult decât simpla inserare a unui „șurub” în os.
Procesul începe cu diagnosticul și planificarea, continuă cu pregătirea zonei și inserarea implantului, urmează perioada de vindecare și osteointegrare, iar ulterior se realizează partea protetică – bontul și coroana sau lucrarea definitivă.
În anumite cazuri, tratamentul poate include proceduri suplimentare, precum extracția dentară, adiția osoasă sau sinus lift-ul.
Tocmai de aceea, două persoane care au aparent aceeași problemă – un dinte lipsă – pot avea planuri de tratament și durate foarte diferite.
Primul pas este evaluarea clinică și imagistică. Aceasta permite stabilirea cantității de os disponibile, a poziției structurilor anatomice importante și a variantei de tratament potrivite situației respective.
Dacă ai un dinte lipsă și vrei să afli dacă implantul dentar este o opțiune potrivită pentru situația ta, programează o consultație la ArtisDenta.
Sună la 0787 838 575 pentru programare și află, în urma unei evaluări, care sunt opțiunile de tratament potrivite pentru cazul tău.