„Oricum sunt dinți de lapte și vor cădea.” Este una dintre ideile care îi poate face pe părinți să amâne vizita copilului la medicul stomatolog atunci când observă o carie sau o altă problemă dentară.

În realitate, dinții de lapte au un rol mult mai important decât poate părea la prima vedere. Ei nu sunt doar niște dinți „temporari” care așteaptă să fie înlocuiți. Participă la masticație, vorbire și dezvoltarea armonioasă a aparatului dento-maxilar și, foarte important, contribuie la păstrarea spațiului necesar pentru erupția dinților permanenți.

Pierderea prea devreme a unui dinte de lapte poate permite dinților vecini să se deplaseze către spațiul rămas liber. Astfel, dintele permanent care trebuie să erupă ulterior poate avea mai puțin loc la dispoziție.

De aceea, sănătatea dentiției temporare poate influența felul în care se dezvoltă viitoarea dantură a copilului.

Ce sunt dinții de lapte?

Dinții de lapte, numiți și dinți temporari sau deciduali, reprezintă prima dentiție a copilului.

Dentiția temporară completă este alcătuită din 20 de dinți:

• 8 incisivi;

• 4 canini;

• 8 molari.

Primii dinți apar, în general, în jurul vârstei de 6 luni, însă există variații perfect normale de la un copil la altul. În jurul vârstei de 2-3 ani, majoritatea copiilor au toți cei 20 de dinți temporari erupți.

Începând aproximativ de la 6 ani începe perioada dentiției mixte, în care în cavitatea orală se găsesc simultan dinți de lapte și dinți permanenți.

Procesul de înlocuire continuă pe parcursul mai multor ani.

Este important de înțeles că dinții temporari nu trebuie să dispară cât mai repede pentru a „face loc” celor definitivi. În mod normal, fiecare dinte de lapte trebuie să își îndeplinească rolul până în apropierea momentului în care succesorul său permanent este pregătit să erupă.

De ce sunt importanți dinții de lapte?

Dinții temporari îndeplinesc mai multe funcții esențiale în dezvoltarea copilului.

1. Ajută copilul să mestece corect

O dantură temporară sănătoasă îi permite copilului să mestece alimentele confortabil și eficient.

Un dinte afectat de o carie profundă, dureros sau infectat poate determina copilul să evite masticația pe partea respectivă sau anumite alimente.

2. Participă la dezvoltarea vorbirii

Dinții, limba și buzele lucrează împreună pentru pronunțarea anumitor sunete. Dinții anteriori, în special, participă la articularea corectă a vorbirii.

3. Au rol estetic

Zâmbetul este important inclusiv pentru copii. Problemele dentare vizibile pot influența confortul copilului în interacțiunile sociale, mai ales pe măsură ce acesta crește.

4. Contribuie la dezvoltarea aparatului dento-maxilar

Masticația și funcționarea normală a dentiției fac parte din procesul complex de creștere și dezvoltare a structurilor orale.

5. Păstrează spațiul pentru dinții permanenți

Acesta este unul dintre cele mai importante roluri ale dinților temporari.

Dinții de lapte ocupă pe arcade pozițiile necesare până când dinții permanenți succesori sunt pregătiți să erupă.

Cu alte cuvinte, dintele de lapte poate fi privit și ca un „păstrător natural de spațiu”.

Cum pregătesc dinții de lapte locul pentru dinții permanenți?

Sub dinții temporari se dezvoltă, în timp, o mare parte dintre dinții permanenți care îi vor înlocui.

Pe măsură ce dintele permanent se dezvoltă și se apropie de momentul erupției, rădăcina dintelui temporar se resoarbe treptat. Dintele de lapte devine mobil și, în cele din urmă, cade, permițând succesorului permanent să erupă.

Acesta este procesul fiziologic normal.

Până la acel moment, însă, dintele temporar ocupă o anumită poziție pe arcadă și contribuie la menținerea spațiului.

Problemele pot apărea atunci când acest proces este întrerupt și un dinte de lapte este pierdut cu mult înainte de momentul său natural.

Ce se întâmplă dacă un dinte de lapte cade prea devreme?

Pierderea prematură a unui dinte temporar poate avea consecințe diferite în funcție de dintele afectat, vârsta copilului, dezvoltarea dintelui permanent, spațiul existent pe arcadă și particularitățile mușcăturii.

După pierderea unui dinte, spațiul rămas liber nu rămâne obligatoriu neschimbat.

Dinții vecini se pot deplasa sau înclina către spațiul liber. În anumite situații, acest lucru poate reduce spațiul disponibil pentru dintele permanent care urmează să erupă.

Pot apărea astfel:

• reducerea spațiului disponibil pe arcadă;

• înghesuirea dinților permanenți;

• erupția unui dinte într-o poziție nefavorabilă;

• rotații dentare;

• modificări ale alinierii dinților;

• modificări ale mușcăturii;

• necesitatea evaluării sau tratamentului ortodontic.

Pierderea prematură a unui dinte de lapte nu înseamnă automat că un copil va avea nevoie de aparat dentar. Riscul și consecințele trebuie evaluate individual.

Tocmai de aceea, dacă un dinte temporar este pierdut înainte de termen, este indicat un consult stomatologic.

Cariile dinților de lapte trebuie tratate?

Da. Faptul că un dinte urmează să fie înlocuit nu înseamnă că o carie poate fi ignorată.

O carie dentară este un proces evolutiv. Lăsată netratată, aceasta poate avansa în profunzimea dintelui și poate ajunge la pulpa dentară.

În funcție de situație, copilul poate ajunge să prezinte:

• sensibilitate;

• durere;

• dificultăți la masticație;

• inflamație;

• infecție;

• abces;

• afectarea țesuturilor din jurul dintelui;

• necesitatea unor tratamente mai complexe;

• pierderea prematură a dintelui.

În plus, dintele permanent aflat în dezvoltare poate fi situat în apropierea rădăcinilor dintelui temporar. Din acest motiv, infecțiile dentare la copii nu trebuie neglijate.

Tratamentul precoce este, în general, mai simplu decât intervenția asupra unei probleme ajunse într-un stadiu avansat.

„Dar dacă dintele oricum va cădea, de ce să îl mai tratăm?”

Pentru că între momentul în care apare caria și momentul în care dintele ar trebui să cadă în mod natural pot exista luni sau chiar ani.

Un molar temporar, de exemplu, poate fi necesar copilului o perioadă considerabilă.

Medicul stomatolog nu decide tratamentul unui dinte doar în funcție de faptul că acesta este temporar.

Se iau în considerare mai mulți factori:

• vârsta copilului;

• dintele afectat;

• cât de aproape este momentul schimbării lui;

• profunzimea cariei;

• starea pulpei dentare;

• prezența sau absența unei infecții;

• gradul de resorbție a rădăcinilor;

• poziția și stadiul de dezvoltare ale dintelui permanent;

• posibilitatea restaurării dintelui;

• riscul pierderii de spațiu.

În unele cazuri dintele poate fi restaurat. În alte situații poate fi necesar un tratament al pulpei dentare, iar în cazurile în care dintele nu mai poate fi păstrat poate fi indicată extracția.

Planul de tratament este individualizat.

Când poate fi necesară extracția unui dinte de lapte?

Obiectivul este păstrarea dintelui temporar atunci când acest lucru este posibil și benefic pentru copil.

Există însă situații în care un dinte nu mai poate fi menținut în siguranță.

Extracția poate fi luată în calcul, în funcție de evaluarea medicului, în situații precum:

• distrucție coronară extinsă, care nu mai permite restaurarea dintelui;

• anumite infecții dentare;

• traumatisme severe;

• mobilitate patologică;

• anumite tulburări ale erupției;

• persistența unui dinte temporar care interferează cu erupția celui permanent;

• alte situații stabilite în urma examenului clinic și, atunci când este necesar, radiologic.

Important este ca extracția să nu fie privită automat drept cea mai simplă soluție doar pentru că este vorba despre un dinte de lapte.

Ce este un menținător de spațiu?

Atunci când un dinte temporar este pierdut prematur, medicul poate analiza dacă este necesară menținerea spațiului până la erupția dintelui permanent.

În anumite cazuri poate fi recomandat un menținător de spațiu.

Acesta este un dispozitiv conceput pentru a ajuta la păstrarea spațiului necesar dintelui permanent și pentru a limita deplasarea nedorită a dinților vecini.

Există mai multe tipuri de menținătoare de spațiu, fixe sau mobilizabile, iar alegerea lor depinde de situația clinică.

Orice copil care pierde un dinte de lapte devreme are nevoie de menținător de spațiu?

Nu.

Necesitatea unui menținător de spațiu se stabilește individual.

Medicul poate lua în calcul:

• ce dinte a fost pierdut;

• vârsta dentară a copilului;

• timpul rămas până la erupția dintelui permanent;

• spațiul existent pe arcadă;

• gradul de înghesuire dentară;

• dezvoltarea dintelui permanent;

• ocluzia copilului;

• momentul în care s-a produs pierderea dintelui;

• igiena orală;

• cooperarea copilului;

• existența altor probleme dentare sau ortodontice.

De aceea, nu este recomandată aplicarea unui menținător de spațiu „din principiu”, fără evaluare stomatologică.

De ce molarii de lapte sunt atât de importanți?

Părinții acordă uneori mai multă atenție dinților din față deoarece aceștia sunt vizibili. Din punct de vedere funcțional și al păstrării spațiului, molarii temporari sunt însă extrem de importanți.

Ei participă la masticație și ocupă spații care vor fi utilizate ulterior de dinții permanenți succesori.

Pierderea prematură a unui molar temporar poate favoriza migrarea dinților vecini și reducerea spațiului disponibil.

De aceea, o carie pe o măsea de lapte nu ar trebui ignorată doar pentru că dintele respectiv va fi schimbat cândva.

La ce vârstă cad dinții de lapte?

Schimbarea dinților este un proces gradual și există variații individuale.

În general, primii dinți temporari încep să se schimbe în jurul vârstei de 6 ani.

Orientativ, procesul se desfășoară astfel:

• aproximativ 6-8 ani: se schimbă frecvent incisivii centrali și laterali;

• aproximativ 9-12 ani: se schimbă caninii și molarii temporari;

• până în jurul vârstei de 12-13 ani, majoritatea dinților temporari au fost înlocuiți.

Aceste intervale sunt orientative. Unii copii își schimbă dinții ceva mai devreme sau mai târziu.

Mai importantă decât o anumită vârstă este succesiunea dezvoltării dentare și situația individuală a copilului.

Atenție la molarul de 6 ani: nu este un dinte de lapte

O confuzie frecventă apare în jurul vârstei de 6 ani.

În această perioadă erupe primul molar permanent, cunoscut popular drept „molarul de 6 ani”.

El apare în spatele ultimilor molari de lapte și nu înlocuiește niciun dinte temporar.

Din această cauză, părinții îl pot confunda cu o măsea de lapte și pot presupune că, dacă se cariază, va fi schimbată.

Molarul de 6 ani este însă un dinte permanent și trebuie păstrat toată viața.

Erupția lui este unul dintre motivele pentru care controalele stomatologice regulate sunt deosebit de importante în această etapă.

Este normal ca dinții permanenți să pară prea mari?

Da, de multe ori părinții observă că incisivii permanenți sunt mult mai mari decât dinții de lapte pe care îi înlocuiesc.

Această diferență poate crea impresia că dinții permanenți nu vor avea suficient spațiu.

În perioada dentiției mixte, arcadele și maxilarele copilului sunt încă în dezvoltare, iar aspectul danturii se modifică.

Totuși, atunci când există o înghesuire evidentă, erupții în poziții neobișnuite sau lipsă de spațiu, este recomandată evaluarea stomatologică și, dacă este cazul, ortodontică.

Spațiile dintre dinții de lapte sunt normale?

Da. Spațiile dintre dinții temporari pot fi chiar favorabile pentru viitoarea dentiție permanentă.

Dinții permanenți sunt, în general, mai mari decât cei temporari, iar existența spațiilor între dinții de lapte poate contribui la acomodarea lor pe arcadă.

Dacă dinții temporari sunt foarte apropiați sau există deja înghesuire, nu înseamnă automat că va exista o problemă ortodontică, dar evoluția dentiției merită urmărită.

Ce se întâmplă dacă dintele permanent apare înainte să cadă cel de lapte?

Este o situație întâlnită destul de frecvent, mai ales la incisivii inferiori.

Uneori, dintele permanent erupe în spatele dintelui temporar, înainte ca acesta să fi căzut complet. Aspectul poate fi descris de părinți ca un „al doilea rând de dinți”.

Nu este obligatoriu să reprezinte o urgență, dar copilul ar trebui evaluat de medicul stomatolog.

În funcție de mobilitatea dintelui temporar, poziția celui permanent și spațiul disponibil, medicul va stabili dacă este suficientă monitorizarea sau dacă este necesară intervenția.

Ce se întâmplă dacă un dinte de lapte nu cade?

Uneori, un dinte temporar poate rămâne pe arcadă mai mult decât era de așteptat.

Cauzele pot fi diferite, inclusiv particularități ale erupției dintelui permanent sau, în anumite cazuri, absența succesorului permanent.

Persistența unui dinte de lapte trebuie evaluată stomatologic și nu este recomandat ca părintele să încerce să îl extragă forțat acasă.

Dacă este necesar, medicul poate recomanda o radiografie pentru a vedea poziția și dezvoltarea dintelui permanent.

Când ar trebui copilul dus la medicul stomatolog?

Vizita la stomatolog nu ar trebui făcută doar atunci când apare durerea.

Controalele periodice permit identificarea problemelor într-un stadiu precoce și monitorizarea dezvoltării dentiției.

Este recomandat să solicitați o evaluare mai ales dacă observați:

• pete albe, maronii sau negre pe dinți;

• carii vizibile;

• durere dentară;

• sensibilitate la rece, cald sau dulce;

• gingie umflată în apropierea unui dinte;

• apariția unei umflături sau a unui abces;

• respirație neplăcută persistentă;

• un dinte de lapte pierdut mult prea devreme;

• un dinte permanent care erupe în spatele celui temporar;

• dinți permanenți care par să nu aibă suficient spațiu;

• un dinte temporar care nu cade;

• traumatisme dentare;

• dificultăți la masticație;

• modificări evidente ale mușcăturii.

Lipsa durerii nu garantează lipsa unei probleme dentare. Cariile pot evolua o perioadă fără simptome evidente.

Cum pot părinții să protejeze dinții de lapte?

Prevenția începe de acasă, dar trebuie completată de controale stomatologice periodice.

Periajul dentar

Dinții trebuie periați de două ori pe zi, dimineața și seara, cu o pastă de dinți cu fluor adecvată vârstei și recomandărilor medicului.

Copiii mici nu au dexteritatea necesară pentru un periaj complet, astfel încât au nevoie de ajutorul și supravegherea unui adult.

Curățarea spațiilor dintre dinți

Atunci când dinții sunt în contact, medicul poate recomanda și folosirea mijloacelor de igienizare interdentară potrivite vârstei copilului.

Limitarea expunerii frecvente la zahăr

Nu contează numai cantitatea de zahăr consumată, ci și frecvența expunerii.

Gustările dulci și băuturile îndulcite consumate frecvent pe parcursul zilei pot crește riscul apariției cariilor.

Apa ar trebui să rămână principala băutură pentru hidratarea zilnică.

Controale stomatologice periodice

Medicul poate observa leziuni carioase aflate într-un stadiu în care părintele încă nu vede nimic neobișnuit.

În funcție de riscul individual de carie, medicul va recomanda frecvența controalelor și metodele preventive potrivite.

Sigilarea dinților permanenți

După erupția molarilor permanenți, medicul poate evalua dacă este indicată sigilarea șanțurilor și fosetelor pentru reducerea riscului de carie la nivelul suprafețelor vulnerabile.

De ce prevenția în copilărie poate conta pentru sănătatea dinților permanenți?

O dentiție temporară sănătoasă îi permite copilului să ajungă la perioada de schimbare a dinților în condiții mai bune.

Obiectivul nu este doar să tratăm fiecare carie separat, ci să păstrăm sănătatea orală pe parcursul perioadei în care copilul trece de la dentiția temporară la cea permanentă.

Această perioadă este importantă deoarece în doar câțiva ani se produc schimbări majore:

dinții temporari încep să cadă, erup primii molari permanenți, apar incisivii permanenți, arcadele se dezvoltă, iar medicul poate identifica din timp eventualele probleme de spațiu sau de erupție.

De aceea, controalele regulate în copilărie au și un rol de monitorizare a dezvoltării dentare, nu doar de identificare a cariilor.

Mituri despre dinții de lapte

„Dinții de lapte nu trebuie tratați pentru că oricum cad.”

Fals. Cariile pot provoca durere și infecție și pot determina pierderea prematură a dintelui.

„Dacă scoatem mai repede dintele de lapte, îi facem loc celui permanent.”

Nu în mod automat. O extracție prematură poate, în anumite situații, să ducă tocmai la pierderea spațiului necesar dintelui permanent.

„Dacă nu îl doare, dintele este sănătos.”

Fals. Cariile pot evolua fără durere în stadiile inițiale.

„Toate măselele unui copil de 6 ani sunt de lapte.”

Fals. În jurul acestei vârste pot erupe primii molari permanenți, care trebuie păstrați pe termen lung.

„Dinții de lapte nu influențează dantura permanentă.”

Fals. Dentiția temporară contribuie la masticație, vorbire și menținerea spațiului pe arcade și face parte din dezvoltarea normală a dentiției permanente.

Întrebări frecvente despre dinții de lapte și dinții permanenți

Câți dinți de lapte are un copil?

Dentiția temporară completă cuprinde 20 de dinți: 10 pe arcada superioară și 10 pe cea inferioară.

La ce vârstă încep să cadă dinții de lapte?

De obicei, schimbarea începe în jurul vârstei de 6 ani, însă există variații individuale.

Trebuie tratată o carie la un dinte de lapte?

În multe situații, da. Decizia depinde de profunzimea cariei, starea dintelui, vârsta copilului și timpul estimat până la schimbarea lui. Medicul stabilește conduita potrivită după consultație.

Poate o măsea de lapte cariată să afecteze dintele permanent?

O infecție asociată unui dinte temporar poate afecta țesuturile din jur, iar dintele permanent aflat în dezvoltare se poate găsi în apropiere. De aceea, infecțiile dentare la copii trebuie evaluate și tratate.

Ce fac dacă un dinte de lapte a fost scos prea devreme?

Programați copilul la un control stomatologic. Medicul va evalua spațiul rămas, dezvoltarea dintelui permanent și necesitatea unui menținător de spațiu.

Este obligatoriu menținătorul de spațiu după o extracție?

Nu. Indicația depinde de dintele pierdut, vârsta copilului, spațiul disponibil, stadiul erupției dintelui permanent și alți factori individuali.

Este normal ca dinții de lapte să aibă spații între ei?

Da. Spațiile pot fi normale și pot fi utile deoarece dinții permanenți care îi înlocuiesc sunt mai mari.

Dintele permanent a ieșit, dar cel de lapte nu a căzut. Ce fac?

Este indicat un consult stomatologic. Medicul va verifica mobilitatea dintelui temporar, poziția dintelui permanent și spațiul disponibil și va decide dacă este nevoie de intervenție.

Copilul trebuie dus la stomatolog chiar dacă nu îl doare nimic?

Da. Controalele preventive permit depistarea cariilor și a problemelor de dezvoltare înainte de apariția durerii sau a complicațiilor.

Dinții de lapte sunt fundația unei dentiții sănătoase

Dinții de lapte sunt temporari, dar rolul lor nu este deloc temporar.

Ei îl ajută pe copil să mestece și să vorbească, participă la dezvoltarea aparatului dento-maxilar și, foarte important, contribuie la păstrarea spațiului necesar pentru erupția dinților permanenți.

De aceea, o carie la un dinte de lapte nu trebuie ignorată, iar extracția prematură nu trebuie considerată automat o soluție simplă.

Cu prevenție, igienă corectă și controale stomatologice regulate, multe probleme pot fi identificate și tratate înainte să devină dureroase sau să afecteze dezvoltarea dentiției.

Dacă observați o carie, un dinte care se mișcă sau cade prea devreme, un dinte permanent care erupe într-o poziție neobișnuită sau pur și simplu doriți să verificați dacă dantura copilului se dezvoltă normal, programați o consultație la ArtisDenta.

Pentru programări la ArtisDenta, sunați la 0787 838 575.