Mama
Din cauza miturilor care circulă adesea printre mamele care alăptează, multe dintre ele preferă să amâne vizitele la medicul stomatolog până când copilul este întărcat. Este însă mersul la dentist o problemă care poate influența negativ mama sau copilul?
Obturații (plombe)
Nu renunțați la tratamentele dentare care presupun înlocuirea obturațiilor vechi sau realizarea unor obturații noi dacă alăptați. Cariile dentare superficiale se pot complica rapid, iar o infecție ajunsă în organism este mult mai nocivă pentru calitatea laptelui matern decât, de exemplu, anestezia necesară pentru a nu simți durere în timpul tratamentului.
Anestezia locală
Nu există dovezi care să ateste că substanțele anestezice folosite în stomatologie ar fi nocive pentru mamă sau copil. Anestezicele locale întrerup transmiterea impulsului nervos doar în jurul dintelui sau al grupului de dinți anesteziat și nu ajung în laptele matern. Așadar, nu aveți motiv să întrerupeți alăptatul sau să aruncați „primul lapte” de după anestezie.
Extracțiile dentare
Nu aveți motive să întrerupeți alăptarea dacă aveți nevoie de o extracție dentară. Medicul stomatolog vă va administra anestezie locală pentru a nu resimți durere în timpul extracției. De asemenea, este posibil să fie nevoie să luați analgezice sau antibiotice după intervenție.
Analgezice și antibiotice
Mamele care alăptează pot lua paracetamol și/sau ibuprofen în doze normale după tratamentele dentare. De asemenea, administrarea de antibiotice nu este contraindicată.
Sedarea profundă/ anestezia generală
Întrucât substanțele anestezice folosite în sedările profunde și anesteziile generale au un timp de înjumătățire scurt (timpul cât acționează efectiv în organism), alăptarea poate avea loc fără contraindicații.
Până în momentul în care mama își revine după intervenție, cea mai mare cantitate de substanță anestezică este deja metabolizată și eliminată. Este recomandat totuși ca o altă persoană să se ocupe de mamă și de copil până când mama este complet trează.
Pagina web e-lactancia.org și baza de date LactMed vă ajută să aflați dacă o anumită substanță este compatibilă cu alăptatul. Tot ce trebuie să faceți este să căutați medicamentul sau substanța prescrisă. Vorbiți întotdeauna cu medicul dumneavoastră despre acest lucru.
Alte substanțe folosite în igiena dentară
- Apele de gură: întrucât nu sunt absorbite în circulația sanguină, pot fi utilizate de mamele care alăptează;
- Gelurile și substanțele utilizate contra aftelor bucale: pot fi aplicate și în perioada în care copilul este alăptat;
- Pastele de dinți cu fluor: nu sunt contraindicate. Totuși, este recomandat ca mamele să urmeze aceleași reguli generale valabile pentru oricine (o cantitate cât un bob de mazăre la un periaj; clătirea după fiecare periaj).
Albirea dentară
Nu există studii despre utilizarea substanțelor de albire dentară în timpul alăptării. Este puțin probabil ca aceste substanțe să fie absorbite în laptele matern. Albirea nu este o urgență, așa că este recomandat ca această procedură să fie amânată până după întărcare.
Copilul
Poziționarea dinților copilului
Un studiu realizat de medici pediatri în anul 2015 arată că probabilitatea de a dezvolta o malocluzie (dinți strâmbi) scade cu 72% în cazul bebelușilor hrăniți exclusiv la sân cel puțin 6 luni, față de cei alăptați mai puțin de 6 luni sau hrăniți cu biberonul.
Totuși, aceste date nu înseamnă neapărat că cei mici nu vor avea nevoie de aparat dentar la un moment dat. Alinierea dinților este influențată și de alți factori, cum ar fi genetica sau obiceiurile vicioase, precum suptul suzetei sau al degetului după vârsta de 3 ani.
Un lucru util pe care îl pot face părinții este să meargă cu copilul la dentist. Medicul pedodont poate urmări dacă apar probleme legate de erupția dinților de lapte sau a celor definitivi. Vârsta potrivită pentru prima vizită la dentist este de 12 luni.
Erupția dentară
Primim adesea în cabinet întrebarea dacă copilul trebuie întărcat atunci când încep să apară primii dinți. Răspunsul este NU, mai ales dacă nu vă doriți acest lucru.
Organizația Mondială a Sănătății încurajează mamele să alăpteze până la vârsta de 2 ani, iar Academia Americană de Pediatrie recomandă întărcarea după vârsta de 1 an. Primii dinți ai bebelușului încep să apară în jurul vârstei de 6 luni. Așadar, întărcarea ar trebui să aibă loc atunci când mama se simte pregătită și își dorește acest lucru; erupția dentară nu este un argument decisiv.
Caria de biberon
Un alt beneficiu al alăptatului exclusiv la sân este reducerea riscului de carii, pentru că dinții bebelușului nu sunt expuși mult timp lichidelor care conțin zahăr. Caria de biberon apare adesea atunci când bebelușul adoarme cu biberonul în gură, indiferent de lichidul dulce (lapte praf, ceai sau suc).
! Caria de biberon apare cel mai frecvent la nivelul dinților frontali superiori.
„Poate alăptatul provoca apariția cariilor?” Răspunsul este DA.
Atenție însă: nu alăptatul în sine este răspunzător de această problemă, ci igiena deficitară a dinților copilului. Deși este un „produs” natural, laptele matern conține și el zaharuri. De aceea este important ca, indiferent de modul de hrănire, igiena orală a bebelușului să fie făcută cu atenție încă din primele zile de viață. Cu ajutorul unor comprese sterile sau al unei bucăți de material textil moale înfășurate pe degetul arătător, ștergeți prin tamponare blândă gingiile nou-născutului.
Articol publicat inițial pe blogul Artistic Dent: artistic-dent.ro