Disjunctorul intermaxilar Ce este disjunctorul intermaxilar? Disjunctorul intermaxilar este un dispozitiv ortodontic fix care obţine lărgirea ortopedică a osului maxilar. El este fixat la nivelul arcadei prin intermediul unor inele poziţionate pe molarii superiori sau prin intermediul unei gutiere din acrilat. Elementul activ al disjunctorului este şurubul, acesta uneşte cele două jumătăţi ale aparatului. Prin activarea şurubului (rotirea cu o cheie specială dată de medicul ortodont) se produce lărgirea osului maxilar şi se rezolvă deficitul de dezvoltare osoasă. Ştiaţi că…  Oasele maxilare sunt în număr de două, iar ele sunt unite pe mijloc de o sutură, numită sutura mediopalatină? Disjunctorul se foloseşte de această sutură care pe perioada creşterii rămâne neosificată, pentru a lărgi în mod real şi stabil osul maxilar. Când este indicat? Disjunctorul este un aparat ortodontic care se adresează rezolvării problemelor ce însoţesc o arcadă maxilară îngustă. Cauzele care determină îngustarea osului maxilar sunt numeroase, printre factorii incriminaţi cel mai frecvent se numără respiraţia orală (pe gură) şi obiceiul vicios de sugere a degetului. De multe ori, dinţi de mărime normală ajung să fie înghesuiţi deoarece sunt poziţionaţi pe o arcadă osoasă dezvoltată deficitar. Astfel, apar: înghesuiri dentare dinţi care rămân incluşi, datorită lipsei de spaţiu pe arcadă (frecvent caninii) dinţi care erup în poziţii ectopice ocluzie inversă în zona laterală a arcadelor probleme de dezvoltare ale mandibulei, care fiind comprimată de osul maxilar, nu mai creşte în mod corespunzător situaţii în care mandibula are o tendinţă de creştere accelerată (prognatism mandibular), însoţită de un maxilar îngust şi scurt. Care este vârsta optimă pentru un aparat ortodontic de tipul disjunctorului? Disjunctorul atinge maximul de eficienţă atunci când este aplicat în perioada de creştere a copilului. Ideal, cele mai bune rezultate se obţin atunci când problemele sunt identificate aproximativ în jurul vârstei de 8 ani. În acest fel, se previn probleme viitoare ce însoţesc îngustarea maxilarului. Practic însă, vârsta limită recomandată atunci când este foloseşte acest tip de aparat este în jur de 18 ani. După ce creşterea încetează, sutura se osifică, iar cele două jumătăţi ale osului maxilar ajung să fie sudate. Disjuncţia la pacientul adult este posibilă doar printr-un tratament ortodontic asociat cu chirurgie ortognată (separarea chirurgicală a osului maxilar de către un medic chirurg oro-maxilo-facial). Avantajele disjuncţiei lărgind osul maxilar, dinţii superiori înghesuiţi ajung să se alinieze corect fizionomie îmbunătăţită. Un maxilar îngust este însoţit de un zâmbet inestetic, lipsit de lărgime, dinţii anteriori sunt frecvent protruzivi, iar zonele laterale ale arcadei sunt întunecate. prin disjuncţie se previn problemele de creştere ale mandibulei. Uneori, chiar dacă există deja probleme de creştere ale mandibulei instalate, aceasta îşi poate relua creşterea dacă se rezolvă compresia maxilarului. se pot evita extracţiile dentare, uneori necesare pentru rezolvarea lipsei de spaţiu se ameliorează respiraţia, mulţi pacienţi ajung să respire mult mai bine după disjuncţie, deoarece prin lărgirea maxilarului se produce o lărgire şi la nivelul piramidei nazale. O respiraţie nazală corectă înseamnă un creier oxigenat corect şi o dezvoltare generală armonioasă.

De ce să tratăm cariile la dinții de lapte? O idee preconcepută, ancorată îngrijorător de solid și printre o parte din medicii dentiști, este aceea că dinții de lapte cu carii nu sunt candidați pentru tratament. Argumentul cel mai frecvent întâlnit este acela că dinții de lapte oricum se vor schimba, așa ca nu este important să fie tratați. La Clinica Doctor de Zâmbete susținem tratarea dinților temporari. Iată doar câteva motive pentru care tratamentul dinților de lapte este vital: Dinții de lapte sunt menținători naturali de spațiu pentru dinții definitivi care îi înlocuiesc. Atunci când apar carii între dinții temporari practic se reduce spațiul pe arcadă, iar dinții succesori au șanse foarte mari să erupă înghesuiți.   Știați că… Dinții de lapte sunt puțin mai lați decât dinții definitivi? Practic, natura anticipează eventuala criză de spațiu care poate apărea la erupția caninilor și premolarilor, iar dacă dinții de lapte sunt intacți, problemele ușoare de înghesuire pot să se autocorecteze. Dinții de lapte au o rezistență mai scăzută la atacul carios. Ei sunt afectați precoce de carii, tiparul de carie specific acestor dinți fiind unul cu evoluție rapidă, care determină foarte frecvent complicații: durere importantă, moartea nervului însoțită de tumefacție, abces dentar. Prin moartea nervului poate apărea o infecție la vârful rădăcinii dintelui temporar. Aceasta poate afecta mineralizarea dintelui permanent succesor, iar acesta să erupă cu defecte grave de smalț. Un tipar aparte de carie este caria de biberon, aceasta afectează foarte devreme dinții temporari și poate duce la amputarea coronară a dinților de lapte, cu urmări grave asupra masticației și alimentației, disconfort dureros și legat de fizionomie.   Uneori, când dintele de lapte este foarte aproape de vârsta de exfoliere și prezintă deja mobilitate accentuată, deci semne că va cădea în curând, medicul poate alege să nu trateze dintele în cauză. Însă, aceasta este singura excepție care justifică netratarea dinților de lapte.

Primele zile dupã aplicarea aparatului fix sunt cele mai dificile. Pentru ca adaptarea sã fie cât mai uşoarã vã recomandãm urmãtoarele indicații după aplicarea aparatului ortodontic fix: Folosiţi ceara de protecţie pe toate zonele aparatului care jeneazã buzele, obrajii sau limba. Folosiţi o alimentaţie de consistenţã mai redusã, în special în primele zile. –  http://www.oralb.com/embraceit/what-you-can-eat-with-braces Evitaţi alimentele dure sau lipicioase ce pot deteriora aparatul (guma de mestecat, caramele, dropsuri, nuci, alune, fistic, covrigi, fructe tari, fructe cu sâmburi,  carnea cu oase, porumb fiert etc.). – fructele tari, precum morcovii sau merele , trebuie tăiate în bucăți mici și mestecate cu grijă folosind dinți posteriori Indiferent de alimentele alese, acestea trebuie tăiate în bucăți mici și apoi mestecate încet și atent. Nu muşcaţi din nici un aliment folosind dinţii din faţã. Rupeţi sau tãiaţi în bucãţi alimentele şi mestecaţi pe dinţii posteriori. În primele zile dupã aplicarea aparatului şi dupã fiecare activare dinţii vor fi sensibili la atingere. Dacã aceastã sensibilitate este supãratoare, o puteţi combate cu un antiinflamator (Nurofen, Ketorol, Ketonal – 2 cp/zi, 3 zile). Periaţi dinţii şi aparatul ortodontic cel puţin de 2 ori pe zi (dimineaţa şi seara), insistând în zonele din apropierea gingiei. Evitaţi periajul cu mişcãri verticale şi utilizaţi periuţele interdentare pentru spaţiile dintre arc, bracket şi dinte. Clãtiţi gura cu apã de gurã dupã fiecare masã şi, dacã aveţi posibilitatea, folosiţi dispozitivul denumit duş bucal.   Toate alimentele  ce trebuie evitate favorizează dezlipirea elementelor aparatului fix de pe dinți și prelungirea tratamentului ortodontic. Practic, nu există restricții alimentare absolute, există doar grijă legată de consumul anumitor alimente. Pentru a evita apariția cariilor, se va reduce foarte mult consumul de alimente cu conținut ridicat de zahăr precum: bomboane, prăjituri, înghețată, ciocolată, băuturi dulci sau carbogazoase. Atunci când purtați aparat ortodontic fix igiena cavității bucale este foarte importantă, este esențial ca dinții și gingiile să rămână sănătoase pe durata tratamentului.

Prima vizită la dentist este crucială pentru micul pacient, așa că iată câteva sfaturi pentru părinți: Prima vizită la medicul dentist trebuie să fie în mod ideal una în scop preventiv, nu curativ. Aduceți copilul la dentist înainte să apară orice problemă, astfel el nu va asocia cabinetul stomatologic cu durerea, disconfortul sau teama provocate de durerile dentare. Pregătiți-l pentru vizită! Este bine să îi povestiți de acasă despre cabinet, cu ce se ocupă medicul dentist. Adoptați o atitudine pozitivă, evitând expresii de tipul ”nu o să te doară nimic”, ”nu îți face injecție”, ”doctorul nu îți face nimic”. Povestiți-i că medicul dentist pedodont este prietenul copiilor care are grijă ca dințișorii de lapte și cei definitivi să fie sănătoși. Permiteți-i copilului să vină însoțit de o jucărie preferată, copilul se va simți în siguranță. Copiii reacționează mai bine la lucruri pe care le cunosc, așadar o pregătire prealabilă asigură o prima vizită la dentist fără evenimente neplăcute. Dar, chiar și așa, se poate întâmpla ca micul pacient să plângă. Este o reacție normală, legată de un mediu nou, necunoscut. Nu deveniți nervoși, nu îl certați, aceste reacții vor reuși doar să sporească nivelul de anxietate al copilului. Puteți asocia prima vizită cu un eveniment pozitiv din viața copilului, eventual o aniversare, astfel încât sa privească primul contact cu cabinetul de medicină dentară ca pe o recompensă și nicidecum ca pe o pedeapsă. Programați prima vizită la dentist dimineața, deoarece atunci copilul este mai odihnit și relaxat, prin urmare și mai cooperant. La Clinica Doctor de Zâmbete recomandăm ca prima vizită la dentist să aibă loc în jurul vârstei de 3 ani. La această vârstă au erupt deja toți dinții de lapte. Este momentul ideal pentru copilul dumneavoastră pentru un prim contact cu cabinetul de medicină dentară. Vi se pare prea devreme? Asociația Americană de Medicină Dentară Pediatrică (AAPD) recomandă ca prima vizită la dentist să aibă loc atunci când erupe primul dinte de lapte, dar nu mai târziu de vârsta de 1 an.