Parodontoza este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale gingiilor și reprezintă o cauză importantă a pierderii dinților la adulți. Din păcate, în stadiile incipiente poate evolua fără durere, motiv pentru care multe persoane ajung la medic atunci când boala este deja avansată. Ce este parodontoza? Parodontoza (boala parodontală) este o afecțiune inflamatorie care afectează gingiile și osul care susține dinții. Ea apare ca urmare a acumulării plăcii bacteriene și a tartrului, iar netratată poate duce la retracția gingiilor, mobilitatea dinților și chiar la pierderea acestora. Care sunt cauzele parodontozei? Printre cele mai frecvente cauze se numără: ● igiena orală deficitară; ● acumularea de placă bacteriană și tartru; ● fumatul; ● diabetul necontrolat; ● predispoziția genetică; ● stresul și scăderea imunității; ● controalele stomatologice efectuate prea rar. Simptomele parodontozei Boala poate începe discret, însă există câteva semne care nu trebuie ignorate: ● sângerarea gingiilor la periaj; ● gingii roșii, inflamate sau sensibile; ● respirație urât mirositoare persistentă; ● retracția gingiilor; ● sensibilitate dentară; ● mobilitatea dinților; ● apariția spațiilor dintre dinți. Cum se tratează parodontoza? Tratamentul depinde de stadiul bolii și este stabilit în urma consultației și a investigațiilor recomandate de medic. Acesta poate include: ● igienizare profesională; ● detartraj și curățare subgingivală; ● tratamente parodontale specifice; ● monitorizare și ședințe periodice de întreținere; ● intervenții chirurgicale în cazurile avansate. Se poate preveni? Da. Prevenția este cea mai eficientă metodă de a evita complicațiile. Pentru a reduce riscul apariției parodontozei: ● periați dinții de două ori pe zi; ● folosiți ață dentară sau periuțe interdentare; ● mergeți periodic la control și igienizare profesională; ● evitați fumatul; ● urmați recomandările medicului stomatolog. De ce este important diagnosticul precoce? Cu cât parodontoza este descoperită mai devreme, cu atât șansele de a păstra dinții naturali sunt mai mari. O evaluare realizată la timp poate opri evoluția bolii și poate preveni tratamente complexe în viitor. Programați un consult Dacă observați sângerări ale gingiilor, retracții gingivale sau mobilitate dentară, nu amânați vizita la medic. La Cris Smile Studio, fiecare pacient beneficiază de o evaluare completă și de un plan de tratament personalizat, adaptat nevoilor sale.

Mulți oameni consideră că problemele gingivale afectează doar cavitatea orală. În realitate, cercetările din ultimii ani au arătat că sănătatea orală este strâns legată de sănătatea întregului organism, iar una dintre cele mai importante conexiuni este cea dintre boala parodontală și afecțiunile cardiovasculare. Dacă suferi de parodontoză sau observi semne precum sângerarea gingiilor, retracția gingivală ori mobilitatea dentară, este important să știi că impactul acestei afecțiuni poate depăși cu mult nivelul cavității orale. Ce este parodontoza? Parodontoza (boala parodontală) este o afecțiune inflamatorie cronică ce afectează țesuturile care susțin dinții: gingia, osul alveolar și ligamentele parodontale. Boala începe, de cele mai multe ori, cu o gingivită netratată. În timp, bacteriile acumulate în placa bacteriană și tartru provoacă inflamație persistentă, ducând la distrugerea progresivă a structurilor de susținere ale dinților. Printre simptomele frecvente se numără: sângerarea gingiilor la periaj; gingii roșii și inflamate; respirație urât mirositoare persistentă; retracția gingiilor; sensibilitate dentară; mobilitatea dinților; apariția spațiilor între dinți. Fără tratament, parodontoza poate duce la pierderea dinților. Cum poate influența parodontoza sănătatea inimii? Legătura dintre boala parodontală și afecțiunile cardiovasculare este una complexă și continuă să fie studiată de comunitatea medicală internațională. Există însă două mecanisme principale prin care parodontoza poate influența sănătatea cardiovasculară: 1. Inflamația cronică Parodontoza este o infecție cronică. Organismul răspunde permanent la prezența bacteriilor prin procese inflamatorii. Această inflamație nu rămâne localizată doar la nivelul gingiilor. Substanțele inflamatorii produse în organism pot ajunge în circulația sanguină și pot contribui la afectarea vaselor de sânge. Inflamația cronică este recunoscută ca unul dintre factorii implicați în dezvoltarea aterosclerozei – procesul prin care arterele se îngustează și își pierd elasticitatea. 2. Bacteriile pot ajunge în sânge În cazul gingiilor inflamate și sângerânde, bacteriile din cavitatea orală pot pătrunde mai ușor în circulația sanguină. Unele studii au identificat bacterii specifice bolii parodontale în plăcile de aterom existente la nivelul arterelor. Acest lucru sugerează că microorganismele implicate în parodontoză ar putea contribui la procesele inflamatorii care afectează sistemul cardiovascular. Ce spun studiile? Numeroase cercetări au observat că persoanele cu boală parodontală severă prezintă un risc mai mare de a dezvolta anumite afecțiuni cardiovasculare comparativ cu persoanele care au gingii sănătoase. Printre acestea se numără: boala coronariană; infarctul miocardic; accidentul vascular cerebral; hipertensiunea arterială; insuficiența cardiacă. Este important de menționat că parodontoza nu este considerată o cauză directă a bolilor cardiovasculare. Totuși, ea reprezintă un factor de risc suplimentar și poate contribui la agravarea unor probleme deja existente. Cine este mai expus riscului? Există factori de risc comuni atât pentru bolile cardiovasculare, cât și pentru parodontoză: fumatul; diabetul zaharat; obezitatea; alimentația dezechilibrată; stresul cronic; sedentarismul; înaintarea în vârstă. De aceea, pacienții care prezintă una dintre aceste condiții ar trebui să acorde o atenție specială sănătății orale. Poate tratamentul parodontozei să ajute? Tratamentul bolii parodontale are ca obiectiv reducerea inflamației și controlul infecției bacteriene. Deși tratamentul parodontal nu înlocuiește măsurile de prevenție cardiovasculară, numeroase studii au arătat că reducerea inflamației gingivale poate avea efecte benefice asupra unor markeri inflamatori asociați cu bolile cardiovasculare. Cu alte cuvinte, îngrijirea sănătății orale poate face parte dintr-o strategie mai amplă de menținere a sănătății generale. Cum poți preveni parodontoza? Prevenția rămâne cea mai eficientă metodă de protecție. Pentru a reduce riscul apariției bolii parodontale este recomandat: să efectuezi periajul dentar de minimum două ori pe zi; să utilizezi ață dentară sau duș bucal; să mergi periodic la controale stomatologice; să efectuezi igienizări profesionale regulate; să renunți la fumat; să controlezi afecțiunile sistemice precum diabetul; să nu ignori sângerarea gingiilor. Sănătatea orală și sănătatea cardiovasculară sunt mai conectate decât am putea crede. Parodontoza nu înseamnă doar probleme la nivelul gingiilor sau riscul de a pierde dinți. Inflamația cronică și bacteriile implicate în această afecțiune pot influența întregul organism, inclusiv sistemul cardiovascular. De aceea, un control stomatologic regulat nu reprezintă doar o investiție în zâmbetul tău, ci și un pas important pentru sănătatea generală. La Neoclinique, evaluăm sănătatea orală în ansamblul ei și construim planuri personalizate de prevenție și tratament pentru fiecare pacient. Pentru că gingiile sănătoase înseamnă mai mult decât un zâmbet frumos – înseamnă grijă pentru întregul organism.

Mi se retrag gingiile – este normal sau semn de boală?    Ai observat că dinții tăi par mai lungi decât înainte? Sau că simți o sensibilitate neplăcută atunci când consumi băuturi reci ori alimente dulci? Aceste semne pot indica retracția gingivală, o problemă mai frecventă decât ai crede.    Mulți pacienți observă că gingiile „se retrag”, dar amână vizita la medicul stomatolog deoarece nu au dureri puternice și nu pare urgent. Din păcate, în multe cazuri, retracția gingivală nu se vindecă de la sine și poate progresa în timp, afectând atât aspectul zâmbetului, cât și sănătatea dinților.    În acest articol vei afla de ce apar gingiile retrase, când reprezintă un motiv de îngrijorare și ce opțiuni de tratament există.    Ce este retracția gingivală?    Retracția gingivală reprezintă deplasarea marginii gingiei către rădăcina dintelui, lăsând descoperită o porțiune din suprafața acestuia.    Pe măsură ce gingia se retrage, rădăcina dintelui devine expusă. Deoarece rădăcina nu este protejată de smalț, poate deveni sensibilă la rece, cald, dulce sau chiar la periaj.    Problema poate afecta un singur dinte sau mai mulți dinți și poate evolua lent, uneori fără simptome evidente.    Este normal ca gingiile să se retragă odată cu vârsta?    Deși retracția gingivală este mai frecvent întâlnită la adulți și persoanele în vârstă, aceasta nu trebuie considerată un proces normal.    În multe situații, gingiile retrase reprezintă un semnal că există factori care afectează sănătatea țesuturilor de susținere ale dinților.    Cu cât problema este identificată mai devreme, cu atât șansele de a opri evoluția ei sunt mai mari.    Care sunt cauzele gingiilor retrase?    1. Boala parodontală    Una dintre cele mai frecvente cauze ale retracției gingivale este boala parodontală.    Inflamația provocată de placa bacteriană și tartru poate duce, în timp, la distrugerea țesuturilor care susțin dinții și la retragerea gingiilor.    Semne care pot însoți boala parodontală: sângerări la periaj; respirație urât mirositoare; gingii roșii și inflamate; mobilitate dentară   2. Periajul prea agresiv    Mulți oameni cred că un periaj puternic înseamnă o curățare mai eficientă. În realitate, folosirea unei periuțe dure sau aplicarea unei presiuni excesive poate traumatiza gingiile.    În timp, acest obicei poate contribui la apariția retracției gingivale.   3. Scrâșnitul dinților (bruxismul)    Persoanele care își încleștează sau scrâșnesc dinții, mai ales în timpul somnului, exercită forțe mari asupra dinților și gingiilor.    Aceste presiuni repetate pot determina retragerea gingiei și uzura dinților.   4. Poziția incorectă a dinților    Dinții înghesuiți sau poziționați incorect pot exercita presiuni neuniforme asupra gingiilor și osului de susținere.    În anumite cazuri, tratamentul ortodontic poate contribui la reducerea acestui risc.   5. Fumatul    Produsele din tutun afectează circulația sanguină la nivelul gingiilor și cresc riscul de boală parodontală.    Fumătorii prezintă un risc mai mare de retracție gingivală și de pierdere a dinților comparativ cu nefumătorii.   6. Predispoziția genetică    Unele persoane au gingii mai subțiri și mai fragile din punct de vedere anatomic, ceea ce le poate face mai susceptibile la retracție.   Cum îți dai seama că ai gingiile retrase?    Printre cele mai frecvente simptome se numără: dinții par mai lungi decât înainte; sensibilitate la rece sau la cald; sensibilitate la periaj; spații vizibile între gingie și dinte; sângerări gingivale; modificarea aspectului zâmbetului.    În stadiile incipiente, retracția gingivală poate fi observată doar de medicul stomatolog în cadrul unui control de rutină.   Se pot reface gingiile retrase?    Din păcate, gingia retrasă nu revine de obicei singură la poziția inițială.    Totuși, tratamentul potrivit poate opri evoluția problemei și poate preveni complicațiile.    În funcție de cauză și de severitate, medicul poate recomanda: detartraj și igienizare profesională mai des; tratament parodontal; corectarea tehnicii de periaj; gutieră pentru bruxism; tratament ortodontic; intervenții chirurgicale pentru acoperirea rădăcinilor expuse.    Ce se întâmplă dacă ignori problema?    Lăsată netratată, retracția gingivală poate duce la: sensibilitate dentară accentuată; apariția cariilor radiculare; agravarea bolii parodontale; mobilitate dentară; pierderea dinților în cazurile severe.    De aceea, este important să soliciți o evaluare stomatologică atunci când observi primele modificări.  Cum poți preveni retracția gingivală?     Câteva măsuri simple pot contribui la menținerea sănătății gingiilor: folosește o periuță cu peri moi; evită periajul agresiv; efectuează controale stomatologice regulate; realizează detartraje profesionale la recomandarea medicului; renunță la fumat; tratează din timp afecțiunile gingivale.   Când este momentul să mergi la dentist?    Dacă observi că dinții par mai lungi, gingiile sângerează sau ai sensibilitate dentară persistentă, este recomandat să programezi un consult stomatologic.    Cu cât retracția gingivală este diagnosticată mai devreme, cu atât tratamentul este mai simplu și mai eficient.    Gingiile sănătoase nu contribuie doar la aspectul estetic al zâmbetului, ci și la menținerea dinților pe termen lung. Ignorarea semnelor timpurii poate transforma o problemă ușor de gestionat într-una mult mai complexă.

Ce faci când simți că ți se mișcă dinții și ți-e teamă că îi pierzi pe toți Puține senzații sperie mai mult decât aceea că ți se mișcă dinții. De multe ori, primul gând este: ·        „ O să îi pierd pe toți ” ·        sau „ Ajung sigur la proteză ”. Mulți oameni amână consultul tocmai din această frică. Preferă să nu știe, cu speranța că „poate nu e chiar așa grav”. Din păcate, amânarea nu oprește problema , ci doar o lasă să avanseze în liniște. În rândurile de mai jos îți explicăm, pe limba tuturor: ·        ce înseamnă de fapt când dinții se mișcă, ·        ce facem la consult, ·        și cum arată un plan realist, pe pași, astfel încât să nu pleci cu un verdict, ci cu o direcție clară. 1. De ce încep să se miște dinții Dinții nu se mișcă „din senin”. În cele mai multe cazuri, în spate stă: ·        o problemă de gingie și os (parodontoză), ·        sau o combinație de factori : ·        igienă insuficientă, ·        lucrări vechi, ·        poziție greșită a dinților, ·        forțe dezechilibrate la mușcătură. Pe scurt: fundația dinților – gingia și osul – începe să slăbească. Chiar dacă smalțul poate arăta bine, ceea ce ține dintele în os nu mai este la fel de solid. De aici apare senzația de mobilitate , de „joc” la anumite dinți. Important este să înțelegi că: ·        nu toți dinții ajung în același stadiu în același timp. ·        unii pot fi salvați, ·        alții sunt pe limită, ·        unii sunt deja pierduți. Consultul este primul pas ca să separăm clar aceste categorii. 2. Cum arată un consult serios pentru dinți care se mișcă La un astfel de consult, nu ne uităm doar „din mers”. De obicei facem: ·        discuție detaliată ·        despre ce simți, ·        de când au apărut simptomele, ·        ce tratamente ai mai făcut; ·        examinare atentă a gingiilor și a fiecărui dinte , inclusiv testarea mobilității; ·        evaluarea mușcăturii și a lucrărilor existente ; ·        recomandarea de radiografii sau CBCT , ca să vedem cum arată osul și rădăcinile. Abia după ce avem toate aceste informații putem spune, cu o minimă corectitudine: ·        cât este „de rău” , ·        și unde mai există șanse reale de salvare. 3. De la „îi pierd pe toți” la „ce se poate salva și ce nu” Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le facem este să punem pe hârtie, clar: ·        ce dinți mai pot fi salvați , ·        ce dinți sunt pe limită și au nevoie de monitorizare și tratament atent, ·        ce dinți nu mai au prognostic bun și trebuie înlocuiți. Asta ne permite să construim un plan pe pași: 1.       Stabilizarea infecțiilor și a zonelor foarte inflamate; 2.       Protejarea și tratarea dinților care pot fi păstrați; 3.       Înlocuirea, la nevoie, a dinților pierduți cu soluții pe implanturi sau alte tipuri de lucrări; 4.       Întreținerea pe termen lung. Chiar dacă sună tehnic, realitatea este simplă: nu decidem „totul sau nimic” , ci gestionăm fiecare zonă în funcție de șansele ei reale. 4. Ce se întâmplă dacă tot amâni consultul Cu cât amâni mai mult, cu atât ai mai puțin os și mai puține opțiuni. Riscurile amânării: ·        dinți care puteau fi salvați ajung în punct fără întoarcere; ·        osul se retrage , ceea ce face mai greu și mai scump un viitor plan pe implanturi; ·        apar infecții și episoade dureroase care te trimit de urgență la dentist, exact cum nu îți doreai. Consultul nu schimbă trecutul, dar schimbă viitorul din momentul în care alegi să acționezi. Chiar dacă situația nu este perfectă, este întotdeauna mai bine să știi exact unde ești decât să ghicești. 5. Când are sens să vii la consult dacă ți se mișcă dinții Ar fi bine să nu mai amâni dacă: ·        simți clar că unul sau mai mulți dinți s-au mișcat față de cum erau acum câteva luni; ·        ai sângerări frecvente la periaj sau când mănânci; ·        ai senzația că anumite zone „ lucrează ” sau „ joacă ” la mestecat; ·        ai lucrări vechi în zone unde dinții se mișcă; ·        ai în familie istoric de parodontoză și vezi semne similare la tine. Nu este nevoie să aștepți: ·        să se miște toți dinții, ·        sau să se rupă ceva, ca să „merite” să vii. Cu cât vii mai devreme, cu atât mai multe uși rămân deschise. Concluzie  Senzația că ți se mișcă dinții și frica de a-i pierde pe toți nu dispar dacă le ignori. Ce poate schimba situația este un consult făcut calm, serios , în care: ·        vezi negru pe alb ce se poate salva , ·        ce nu, ·        și în ce ordine au sens pașii. Nu îți putem promite că putem salva tot, dar îți putem promite că: ·        vei pleca știind unde ești și ce opțiuni ai, ·        nu cu gândul vag că „sigur e rău”. Dacă te regăsești în una dintre situațiile de mai sus și simți că e momentul să nu mai amâni, scrie-ne CONSULT în mesaj privat sau sună la 0723 772 065 și stabilim o vizită la Alpin Dent, în Sinaia , în care punem pe hârtie exact situația ta și următorul pas logic.

Tu ce știi despre boala parodontală Ce este boală parodontală sau parodontopatia? Ei bine, aceasta presupune inflamaţia cronică a țesuturilor de susținere ale dintelui: gingia, ligamentul parodontal și osul alveolar. Aceasta poate afecta atât de tare dinții, încât poate duce la pierderea acestora în cazul în care nu este tratată. Care sunt cauzele apariției bolii parodontale? Bacteriile sunt esenţiale pentru dezvoltarea bolii parodontale, dar ele nu sunt suficiente pentru declanşarea afecţiunii. Ele reprezintă factorul etiologic primar. O serie de alţi factori generali (genetici, disfuncţii imunitare, tutun diabet, stress) sau locali( tartru, înghesuiri dentare) participă la iniţierea şi severitatea leziunilor. Care sunt semnele apariției sale? În momentul în care sesizăm că avem o respirație urât mirositoare, că gingiile sunt sensibile, sângerează în timpul periajului, că avem depuneri de tartu, dacă simţim o mobilitatea crescută a dinţilor, modificări de poziţie, sau sensibilitate, este indicat să facem o consultaţie de specialitate. Cum poate fi prevenită? Cea mai eficientă metodă de prevenire a bolii este o igienă riguroasă. Acest lucru înseamnă să ne periem corect dinții, să folosim periuţe interdentare şi un duș bucal. Aceste subiecte au fost dezvoltate mai pe larg în primul nostru articol:  3 sfaturi pentru un zâmbet fermecător ,  pe care îl găsiți  AICI ! Deasemenea vă recomandăm controale periodice o dată la 6 luni şi igienizări profesionale. Cum se tratează? Iniţial se realizează o evaluare atentă clinică şi radiologica. Medicul va realiza o fisă parodontala, în care se va nota profunzimea pungilor  parodontale, gradul de igiena orală şi de sângerare gingivală.  Aceste măsurători reprezintă o referinţă pentru rezultatul tratamentului. Medicii noştrii recomanda pacienţilor în diferite cazuri şi teste microbiologice folosite pentru identificarea genetică a bacteriilor parodontogene. Clinica noastră colaborează cu un laborator din Germania pentru analiza PCR a AND-ului bacterian. Tratamentul parodontal consta în mai multe faze: Terapia initiala-nonchirurgicala În 80% din cazuri tratamentul nonchirurgical este suficient. Acesta presupune detartrajul, minuţios supra şi subgingival.  Pacientul vă primii un instructaj de periaj supravizat de personal calificat, . În anumite situaţii pacientului i se va recomanda un tratament adjuvant antibiotic. Etapa de reevaluarea se realizează după 6-8 săptămâni şi constă într-un examen parodontal complet( măsurarea pungilor parodontale, eficienta controlului personal al plăcii dentare. Această etapă are ca şi scop eficacitatea detartajului subgingival şi nevoia de tratament ulterior. Terapia chirurgicală Se realizează doar în zonele în care după terapia iniţială rămân pungi parodontale mari restante.  Aceasta constă în îndepărtarea gingiei, expunerea defectului, curăţarea zonei şi în anumite situaţii regenerarea acesteia cu substituenţi osoşi sau derivaţi proietici amelari. Majoritatea cazurilor parodontale necesită ulterior un tratament interdisciplinar asociat, care poate fi : ortodontic, implantologic, protetic de restaurare a dinţilor lipsă. Faza de menţinere Pacienţii trebuie să înţeleagă importanţa fazei de menţinere a rezultatelor. Sunt necesare controale periodice la 4-6 luni, împreună cu igienizările profesionale şi măsurătorile parodontale. Igiena dentară personală trebuie menţinută cât mai riguros pe tot parcursul vieţii pentru a elimina orice risc de recidiva al bolii. Sperăm că explicaţiile noastre vă vor ajuta să depistați, la timp, boala parodontală, iar dacă aveți întrebări așteptăm să le adresați. Până data viitoare, nu uitați să zâmbiți!

Ce înseamnă, de fapt, când simți că ți se mișcă dinții (pe înțelesul tuturor) Sunt tot mai mulți oameni care ne scriu sau ne spun la consult: Am senzația că mi se mișcă dinții. Dacă apăs cu limba sau cu degetul, parcă se clatină. De obicei, întrebarea următoare este:  E grav? O să-i pierd pe toți? Adevărul este că: ·        nu orice mică senzație de mișcare înseamnă tragedie, ·        dar  nici nu este un semnal de ignorat . Dinții nu încep să se miște de bine ce le este. În rândurile de mai jos îți explicăm, pe românește: ·        când este normal să existe un pic de joc , ·        când este un semn de alarmă , ·        și de ce ar trebui să vii la consult atunci când simți clar că dinții se clatină. 1. De ce nu sunt dinții prinși ca în beton în os Un dinte sănătos  nu este prins în os ca un șurub în perete . Între rădăcina dintelui și os există un sistem de arcuri microscopice –  ligamentele parodontale  – care permit un mic joc elastic atunci când muști sau când apeși. Ce înseamnă asta pentru tine: ·        un joc foarte fin, abia perceptibil, poate fi normal ; ·        dintele NU ar trebui să se legene vizibil, nici să îl poți mișca ușor cu degetul; ·        dacă simți clar că se duce înainte–înapoi sau în sus–jos,  nu mai vorbim de normal . Gândește-te la un  copac sănătos în vânt : se mișcă un pic, dar nu se clatină haotic. Când deja pare dezrădăcinat, problema nu mai este vântul, ci  rădăcinile . 2. Ce cauzează, de obicei, dinți care se mișcă Cea mai frecventă cauză pentru dinți mobili la adulți este  parodontoza  (boala gingiilor și a osului). Pe scurt: ·        placa bacteriană și tartrul irită gingia; ·        gingia se inflamează și începe să se lase; ·        osul care ține dintele se retrage încet; ·        cu cât ai mai puțin os în jurul rădăcinii, cu atât dintele se ține mai șubred. Alte cauze care pot contribui: ·        forțe prea mari pe un dinte , de exemplu când mesteci doar pe o parte; ·        scrâșnitul dinților (bruxism)  pe timp de noapte; ·        mușcătura dată peste cap  (dinți care nu se ating cum trebuie, pun presiune în locuri greșite); ·        traumatisme mai vechi  la un dinte (lovitură, accident). Important:  dinții nu încep să se miște din senin . În spate este aproape întotdeauna o  combinație de inflamație și forțe greșite. 3. Când este semnal de alarmă și nu ar trebui să mai amâni Există câteva semne clare că  nu e bine să mai aștepți : ·        dinții din față încep să se depărteze între ei,  apar spații noi ; ·        simți că un dinte se mișcă în  sus și în jos la mușcat , nu doar fin lateral; ·        gingiile din jur sunt des  roșii, umflate sau sângerează ușor ; ·        vezi  puroi, mici bule sau umflături  la gingie; ·        ai senzația că  nu poți muşca tare pe anumiți dinți , de frică să nu-i rupi. Dacă ai aceste semne, nu mai este momentul pentru lasă că văd după sărbători . Asta nu înseamnă că dinții sunt pierduți, dar înseamnă că  trebuie evaluată serios situația. 4. Ce facem la un consult pentru dinți care se mișcă La un astfel de consult,  nu ne uităm doar la dintele care te sperie cel mai tare , ci la toată dantura și la gingie. Pașii, simplu: 1.       Discuție: ·        de când simți mișcarea; ·        câți dinți sunt așa; ·        dacă ai mai fost diagnosticat cu parodontoză. 2.       Examinare în gură: ·        verificăm mobilitatea fiecărui dinte (cu instrumente speciale); ·        aspectul gingiei; ·        eventualele spații noi. 3.       Radiografii / CBCT: ·        vedem  cât os mai este în jurul rădăcinilor  și unde este pierdut. 4.       Plan pe etape: ·        ce putem stabiliza prin  igienizare profundă, tratament parodontal și, la nevoie, gutieră ; ·        ce dinți pot fi salvați și monitorizați; ·        ce dinți, din păcate, nu mai pot fi menținuți și ce opțiuni ai (lucrări pe implant / lucrări fixe). Scopul nu este să îți spunem doar e grav , ci  să îți arătăm unde ești și ce poți face, realist , ca să nu ajungi de la se mișcă  la i-am pierdut pe toți . 5. Ce poți face tu, în paralel cu tratamentul, ca să protejezi dinții Pe lângă tratamentul făcut în cabinet, sunt câteva lucruri care chiar fac diferență: ·        Igienă riguroasă acasă ·        periaj corect de 2 ori/zi; ·        ață dentară; ·        duș bucal, dacă este recomandat. ·        Curățare profesională ·        detartraj + periaj +, la nevoie, airflow; ·        la intervalele recomandate de medic (adesea la 3–6 luni în parodontoză). ·        Evitarea obiceiurilor care pun presiune în plus: ·        ronțăit semințe pe un singur dinte; ·        scrâșnit din cauză de stres (aici ajută gutiera). ·        Controale regulate , chiar dacă nu te mai doare – la parodontoză, problema nu este durerea, ci  pierderea lentă de os. 6. Când are sens să vii la un consult pentru dinți care se mișcă Merită să nu mai amâni dacă: ·        simți clar că  unul sau mai mulți dinți se clatină ; ·        ai  parodontoză diagnosticată  și nu ai mai fost la control de mult; ·        ai început să vezi  spații noi între dinții din față ; ·        ți se pare că  a coborât sau a urcat un dinte  față de ceilalți; ·        ți-e teamă să muști ceva mai tare cu unii dinți, de frică să nu cedeze. La consult nu ești obligat să alegi un tratament mare pe loc, dar vei pleca cu: ·        o imagine clară:  ce se întâmplă acum; ·        ce riscuri sunt dacă mai aștepți ; ·        ce opțiuni reale ai , pe etape. Concluzie – Mișcarea dinților este un semn de luat în serios, dar nu de disperat Faptul că simți că se mișcă un dinte  nu înseamnă automat că îl pierzi . Este, însă,  un semnal clar  că trebuie să vezi ce se întâmplă cu osul și cu gingia în zona respectivă. Cu cât vii mai repede la consult, cu atât avem: ·        mai multe opțiuni pentru a stabiliza dinții , ·        sau, măcar, pentru a planifica, în liniște,  ce facem mai departe dacă unii nu mai pot fi salvați. Dacă te regăsești în ce ai citit și simți că un dinte sau mai mulți încep să se miște, poți programa un consult la  Alpin Dent, în Sinaia. Ne poți scrie direct în mesaj privat cu textul CONSULT sau ne poți suna la  0723 772 065 , iar noi îți găsim un loc în program și discutăm, pe calm, cazul tău. 

Mobilitatea dentară  De ce se mișcă dinții și când trebuie să mergi la dentist?    Mobilitatea dentară (senzația că unul sau mai mulți dinți „se mișcă”) este o problemă frecventă care îi îngrijorează pe mulți pacienți. În unele situații este normală și temporară, însă alteori poate fi un semn de boală parodontală (parodontoză) sau infecție dentară și necesită consult stomatologic.    Este important să știi când mobilitatea dentară este fiziologică și când devine un semnal de alarmă.   Este normal să se miște puțin dinții?    Da. Dinții naturali nu sunt fixați rigid în os. Ei sunt susținuți de ligamentul parodontal, o structură elastică ce permite o mobilitate dentară foarte mică, normală și de obicei imperceptibilă.    Există situații în care mobilitatea dentară este temporară și reversibilă: în timpul tratamentului ortodontic după o lovitură ușoară la nivelul dintelui în sarcină (din cauza modificărilor hormonale) în inflamații gingivale ușoare (gingivită)    După tratarea cauzei, dinții revin de obicei la stabilitatea normală.   Când  devine  mobilitatea dentară    un semn de îngrijorare?    Mobilitatea dentară devine o problemă atunci când apare fără o cauză clară sau se accentuează progresiv.    Semne care indică necesitatea unui consult stomatologic: sângerări gingivale frecvente  retracția gingiilor durere la masticație apar spații între dinți respirație urât mirositoare persistentă modificarea mușcăturii    În aceste situații, cauza frecventă este boala parodontală (parodontoză), o afecțiune care afectează osul și structurile de susținere ale dinților.   Care sunt cauzele mobilității dentare?    Cele mai frecvente cauze ale mobilității dentare sunt: parodontoza infecțiile dentare profunde traumatismele dentare bruxismul (scrâșnitul dinților) lucrările dentare incorect adaptate lipsa unor dinți vecini suprasolicitarea unui dinte la masticație    Identificarea cauzei mobilității dentare este esențială pentru stabilirea tratamentului corect.   Se poate trata mobilitatea dentară?   Da. În multe cazuri, mobilitatea dentară poate fi stabilizată dacă pacientul se prezintă la medic din timp.   Tratamentul poate include: detartraj și igienizare profesională tratament parodontal tratarea infecțiilor dentare echilibrarea mușcăturii contenție dentară (imobilizarea temporară a dinților mobili) tratamente ortodontice sau protetice    Cu cât mobilitatea dentară este evaluată mai devreme, cu atât cresc șansele de salvare a dinților.   Când trebuie să mergi urgent la dentist dacă simți că se mișcă un dinte?    Programează un consult stomatologic cât mai repede dacă observi că un dinte se mișcă vizibil, apare durere la masticație sau gingiile sângerează frecvent. Mobilitatea dentară netratată poate duce în timp la pierderea dintelui.    Controalele stomatologice regulate și igienizarea profesională periodică sunt cele mai eficiente metode de prevenție împotriva mobilității dentare și a parodontozei.

Zaharul chiar dauneaza dintilor – gaselnita moderna sau realitate? A fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi fost, nici nu s-ar mai povesti, un filozof grec numit Aristotel. Acesta a vorbit pentru prima oara despre cum consumul de fructe foarte dulci si lipicioase, precum smochinele, ar duce la aparitia cariilor. La sfarsitul secolului al 17-lea, medicul francez Pierre Fauchard, parintele stomatologiei moderne, a explicat de ce zaharul si acizii din fructe sunt principalii vinovati de aparitia cariilor. In zilele noastre, oricine stie ca zaharul dauneaza sanatatii orale. Dar, iata, acest lucru nu a fost cunoscut dintotdeauna. La fel cum nici spalatul pe dinti nu a existat dintotdeauna. Primele periute de dinti produse de o firma specializata erau considerate articole de lux ale celor bogati. Asadar, durerile de dinti si problemele de sanatate orala au chinuit dintotdeauna oamenii, chiar mult mai mult decat in prezent De atunci, au fost efectuate foarte multe studii de catre cercetatori din domeniul stomatologic, dar si nutrionisti, pentru a gasi cauzele si a limita aparitia problemelor dentare. Se pare ca raspunsul a fost inca de la inceput foarte simplu. Totul incepe de la alimentatie, asa cum Aristotel i-a prevenit pe inaintasii nostri, cu foarte mult timp in urma.   Cum provoaca zaharul aparitia cariilor si a bolilor parodontale? Zi de zi, dupa periaj, in urma meselor, in gura se acumuleaza bacterii si resturi de alimente, ce in aproximativ 4-12 ore de la ultimul periaj, formeaza placa bacteriana. Asadar, placa bacteriana este un depozit de bacterii lipicios si incolor, care se formeaza constant pe suprafata dintelui. Dupa ce consumam alimente cu o concentratie mare de zahar, bacteriile descompun zaharul in acizi ce ataca smaltul. Caria dentara apare in momentul in care smaltul si dentina se inmoaie sub actiunea atacului acid si se produce o cavitate. Odata ce a trecut de smalt, caria devine dureroasa, inainteaza mai rapid prin dentina si ajunge la pulpa, producand inflamatia si infectia dentara, ce se poate solda cu pierderea dintelui. Conteaza foarte mult periajul dintilor dupa fiecare masa si limitarea numarului de gustari dintre mese. Odata ce alimentele dulci au patruns in cavitatea bucala, sarurile din saliva incep actiunea de reparare a smaltului. Acest proces dureaza in jur de 40 de minute. Cariile apar datorita atacurilor acide repetate, cand saliva nu reuseste sa restabileasca echilibrul. In timp, placa bacteriana neinlaturata corespunzator, se mineralizeaza, formand tartrul dentar, care este daunator pentru gingii. Bacteriile provoaca inflamatia, inrosirea si sangerarea gingiilor, care se numeste gingivita. Gingivita netratata se agraveaza, ajungand la parodontita, numita si parodontoza. Tartrul se extinde si avanseaza subgingival, cauzand detasarea gingiilor de dinte, afectand stabilitatea acestuia pe arcada si ducand, in ultim stadiu, la caderea dintelui.   Zaharul nu dauneaza numai dintilor, ci si intregului tau organism. Ca orice altceva in natura, consumul sau excesiv este total neindicat. Zaharul care este adaugat in alimente reprezinta calorii goale, care nu fac altceva decat sa produca energie. Glucoza este combustibilul care sta la baza energiei de care dispunem zi de zi, insa nivelul crescut al acesteia in sange poate da peste cap metabolismul si duce la instalarea diabetului. Ingerarea de mai mult zahar decat are nevoie organismul nostru ca sa asigure un nivel de energie satisfacator, obliga organismul sa il transforme in grasime, pe care o depoziteaza pentru vremuri grele.  Asa se ajunge, incet-incet, la obezitate. O parte din aceasta grasime ajunge in sange, generand colesterolul. Cu timpul, acest colesterol formeaza placi care blocheaza arterele si provoaca atacuri de cord. Pe langa favorizarea obezitatii, diabetului si afectiunilor cardiovasculare, consumul de zahar creste totodata riscul de a dezvolta cancer. Aceasta este concluzia la care a ajuns Lewis Cantley, profesor la Universitatea Harvard si totodata directorul Beth Israel Deaconess Cancer Center. Zaharul creeaza dependenta, asa ca limitarea puternica a consumului acestuia este dificila la inceput. Insa efectele consumului exagerat de zahar sunt, indiscutabil, grave, iar efortul de a limita prezenta sa in alimentatie, merita atentia ta.   Ma spal pe dinti de 2 ori pe zi= sunt protejat ? Bineinteles, nu este cazul meu, nu am cum sa sufar vreodata de parodontoza, vei spune. Sau sa am dantura afectata de multe carii. Eu ma spal pe dinti de doua ori pe zi, sunt protejat. Dar nu e chiar asa. Daca ar fi asa, persoanele care se spala pe dinti regulat nu ar avea nici o carie. In primul rand, ca sa fii protejat de carii, ar trebui sa te speli pe dinti foarte bine si corect, dupa absolut fiecare masa si gustare, sa mergi la consulturile stomatologice regulate, o data la 6 luni si sa faci  periaj profesional si detartraj  regulat. Dar,  mai presus de toate, este profilaxia nutritionala. Totul pleaca de la alimentatie.   De ce sa tratam, cand putem preveni? In loc sa bombardam dintii cu zaharul si carbohidratii care ataca smaltul zi de zi, am putea sa limitam consumul acestora la strictul necesar. Citirea etichetelor, informarea cu privire la natura si efectele ingredientelor de pe listele mult prea lungi de ingrediente este un mare pas inainte.  Indicele glicemic  spune totul despre cat de binefacator este un aliment asupra sanatatii. Urmatorul pas ar fi  limitarea puternica a consumarii mancarurilor tip fast-food, patiserie si cofetarie, pline de zaharuri si substante inutile si daunatoare organismului. Specialistii Neoclinique iti sunt alaturi in calatoria ta spre o viata sanatoasa, prin controale stomatologice regulate, periaje profesionale, detartraje regulate si sfaturi sanatoase. Tu si Neoclinique, impreuna pentru o sanatate orala perfecta si un zambet cuceritor!

Boala parodontală este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale gingiilor și, adesea, începe discret. Mulți pacienți descoperă problema doar atunci când simptomele devin evidente, iar tratamentul este mai complex. La clinica noastră, ne concentrăm pe prevenție și diagnostic timpuriu, pentru ca pacienții să-și păstreze gingiile sănătoase cât mai mult timp. Iată 5 semne care ar putea indica un început de boală parodontală: 1. Sângerarea gingiilor la periaj sau folosirea aței dentare Dacă observați sânge atunci când vă spălați pe dinți sau folosiți ața dentară, nu ignorați acest simptom. La clinica noastră, acesta este unul dintre primele semne pe care le evaluăm în cadrul consultației. 2. Gingiile roșii, umflate sau sensibile Gingiile sănătoase au o culoare roz pal și sunt ferme. Roșeața, inflamația sau sensibilitatea sunt semne că țesuturile gingivale reacționează la acumularea de bacterii. 3. Retragerea gingiilor Dacă observați că dinții par mai lungi sau gingiile se retrag, acesta poate fi un semn timpuriu de afectare parodontală. În cabinet, folosim măsurători precise pentru a evalua gradul de retragere și pentru a preveni complicațiile. 4. Respirația neplăcută persistentă Bacteriile care cauzează boala parodontală produc compuși care pot duce la miros neplăcut constant. Dacă igiena orală este corectă și problema persistă, este un motiv să programați un control. 5. Dinți care se mișcă sau spații între dinți care apar brusc Schimbările în alinierea dinților sau mobilitatea lor pot indica afectarea suportului osos și a ligamentelor care țin dinții în poziție. Acesta este un semnal de alarmă că este necesar un diagnostic detaliat. Cum se diagnostichează boala parodontală La clinica noastră, diagnosticarea începe cu o  consultație atentă și personalizată : Evaluăm  starea gingiilor și a dinților  prin inspecție vizuală. Măsurăm  adâncimea pungilor parodontale  pentru a detecta inflamația care nu se vede cu ochiul liber. Verificăm  mobilitatea dinților  și eventualele pierderi osoase prin radiografii și imagistică modernă. Discutăm cu pacientul  factorii de risc , cum ar fi fumatul, diabetul sau igiena orală precară. Scopul nostru este să depistăm boala cât mai devreme, când tratamentul este simplu, eficient și confortabil pentru pacient. În plus, vă oferim recomandări personalizate pentru prevenție, astfel încât gingiile să rămână sănătoase pe termen lung. La clinica noastră, credem că  prevenția și diagnosticarea timpurie  fac diferența între o vizită rapidă și fără complicații și probleme care necesită tratamente mai complexe. Dacă observați oricare dintre aceste semne,  nu amânați programarea  – gingiile dumneavoastră vă vor mulțumi.