Dinții de lapte necesită mai multa atentie decât periajul obișnuit.
Iata 10 pași esențiali de îngrijire pe care fiecare părinte ar trebui să îi cunoască:
Măsurile suplimentare de îngrijire sunt esențiale deoarece dinții de lapte influențează direct nutriția, dezvoltarea vorbirii, creșterea armonioasă a feței și sănătatea viitorilor dinți permanenți.
Mai jos găsiți o listă ușor de urmat de către părinți, cu acele lucruri care fac cu adevărat diferența în sănătatea orală a copilului:
1. ÎNCEPEȚI ÎNGRIJIREA ORALĂ ÎNAINTE DE ERUPȚIA DINȚILOR
Curățați gingiile bebelușului după masă, folosind un tifon curat și umezit sau o cârpă moale.
Această rutină simplă reduce colonizarea bacteriană timpurie și îl ajută pe copil să se obișnuiască treptat cu igiena orală.
De ce contează:
Bacteriile orale se pot instala foarte devreme, uneori chiar înainte de apariția primului dinte.
2. FLUORUL: FOLOSIȚI-L CORECT (NU ÎL EVITAȚI)
De la apariția primului dinte, utilizați pastă de dinți cu fluor:
• o cantitate de mărimea unui bob de orez (sub 3 ani)
• o cantitate de mărimea unui bob de mazăre (între 3 și 6 ani)
Fluorul întărește smalțul și ajută la prevenirea cariilor din copilăria timpurie.
Mit frecvent: „Fluorul nu este sigur pentru bebeluși.”
Realitate: În doze corecte, fluorul este sigur, bine studiat și oferă protecție reală.
3. OBICEIURILE DE HRĂNIRE CONTEAZĂ MAI MULT DECÂT CANTITATEA DE ZAHĂR
Evitați:
• adormirea cu biberonul sau la sân după erupția dinților
• consumul frecvent de lapte, suc sau băuturi îndulcite
Încurajați consumul de apă între mese.
Concept-cheie:
Nu contează doar cât zahăr consumă copilul, ci cât de des sunt expuși dinții la acesta.
4. NU IGNORAȚI PETELE ALBE
Zonele albicioase, cu aspect cretos, apărute lângă gingie sunt semne de carii incipiente, nu simple pete.
În acest stadiu, procesul poate fi reversibil prin aplicarea fluorului și ajustarea dietei.
Ce e de făcut:
O vizită timpurie la stomatolog poate preveni tratamentele invazive ulterioare.
5. PRIMA VIZITĂ LA STOMATOLOG NU ESTE OPȚIONALĂ
Este recomandată până la vârsta de 1 an sau în termen de 6 luni de la apariția primului dinte.
Scopul vizitei:
• evaluarea riscurilor
• educația părinților
• instruire preventiv
• aplicarea lacului cu fluor, dacă este necesar
Aceasta este prevenție, nu tratament.
6. PROTEJAȚI DINȚII DE LAPTE DE TRAUMATISME
Odată ce copilul începe să meargă:
• asigurați marginile ascuțite din locuință
• supravegheați activitățile cu risc crescut
Traumatismele dinților de lapte pot afecta dinții permanenți aflați în dezvoltare.
7. SUZETA ȘI SUPTUL DEGETULUI: MOMENTUL CONTEAZĂ
Aceste obiceiuri sunt acceptabile în primii ani de viață, dar ar trebui eliminate până în jurul vârstei de 3 ani.
Persistența lor poate duce la:
• mușcătură deschisă
• palat îngust
• dificultăți de vorbire
Intervenția timpurie reduce riscul problemelor ortodontice ulterioare.
8. NOAPTEA ESTE PERIOADA CU CEL MAI MARE RISC
În timpul somnului, fluxul salivar scade semnificativ.
Nu culcați copilul cu:
• lapte
• suc
• alte lichide îndulcite
Dacă hrănirea este necesară, curățați gura copilului ulterior.
9. SĂNĂTATEA ORALĂ A PĂRINȚILOR INFLUENȚEAZĂ DIRECT COPILUL
Bacteriile care cauzează cariile se pot transmite de la îngrijitori la copil.
Evitați:
• folosirea în comun a tacâmurilor
• curățarea suzetelor cu gura
O gură sănătoasă a părintelui înseamnă un start mai bun pentru copil.
10. DINȚII DE LAPTE NU AU UN IMPACT „TEMPORAR”
Cariile netratate pot duce la:
• durere și infecții
• alimentație deficitară
• întârzieri în dezvoltarea vorbirii
• pierderea prematură a dinților
• aliniere incorectă a dinților permanenți
• risc crescut de carii pe termen lung
Dinții de lapte merită aceeași atenție ca dinții permanenți — uneori chiar mai mult.
Prevenția începută devreme este mai simplă, mai sigură și considerabil mai puțin costisitoare decât tratamentele realizate târziu.
Echipa DentalFabrika
0775612671.