Legătura dintre postura corpului și dinți: cum îți poate schimba mușcătura poziția capului, gâtului și spatelui
Scris de: ArtisDenta - Clinica Stomatologica
51 vizualizări - 17.12.2025
De ce există o legătură între dinți și postură Corpul funcționează ca un sistem de „compensări”: când o verigă e dezechilibrată, alte zone se adaptează ca să mențină stabilitatea. Dinții nu sunt doar „piese pentru mestecat”, ci parte dintr-un ansamblu biomecanic format din: ocluzii (felul în care se întâlnesc dinții) mandibulă articulația temporo-mandibulară (ATM/TMJ) mușchii masticatori coloana cervicală (gâtul), centura scapulară (umeri), lanțuri fasciale sisteme de control postural (propriocepție, echilibru, reflexe) Există literatură care descrie asocieri între tulburări ATM/TMD și modificări posturale, mai ales la nivel cranio-cervical (cap–gât). În același timp, relația „dinții cauzează postura” nu este mereu simplă sau liniară: unele legături sunt mai solide (în special în context de TMD), altele rămân controversate și depind mult de pacient și de metoda de evaluare. Termeni importanți Ocluzie dentară Modul în care dinții de sus și de jos se ating când închizi gura și când mesteci. Malocluzie (mușcătură incorectă) Orice abatere semnificativă: mușcătură adâncă, deschisă, inversă, deviație de linie mediană, contact prematur pe un dinte, înghesuiri etc. ATM / TMD ATM = articulația dintre mandibulă și craniu. TMD = disfuncții temporo-mandibulare (durere, blocaje, trosnituri, limitarea deschiderii gurii etc.). În acest context, unele studii arată asocieri cu schimbări posturale, mai ales la nivelul capului și gâtului. Cum influențează dantura postura: mecanismele reale, pas cu pas 1) Poziția mandibulei „dictează” poziția capului Mandibula este suspendată și ghidată de mușchi (maseter, temporal, pterigoidieni) care se leagă funcțional de musculatura gâtului (sternocleidomastoidian, suboccipitali etc.). Când mușcătura este dezechilibrată (de exemplu, există contacte premature sau o deviere mandibulară la închidere), corpul poate ajusta poziția capului ca să „găsească” o închidere mai confortabilă. Un exemplu des întâlnit: dacă mandibula este „forțată” într-o poziție ușor asimetrică, capul poate să se ducă discret înainte sau într-o rotație mică, iar gâtul compensează. Unele materiale educaționale clinice arată chiar cât de mult se influențează reciproc închiderea dinților și poziția capului. Ce simți tu: tensiune în ceafă, senzația că „ții capul greu”, umeri ridicați, oboseală cervicală. 2) ATM este o „interfață” între dinți și coloana cervicală ATM lucrează non-stop: înghiți de sute de ori pe zi, vorbești, mesteci, strângi dinții când ești stresat, dormi cu maxilarele într-o anumită poziție. Dacă ATM e iritată (TMD), corpul poate schimba postura ca să reducă disconfortul. Dovezi moderate–puternice indică modificări cranio-cervicale la anumite tipuri de TMD (mai ales myogen, adică predominant muscular). Ideea cheie: la unii pacienți, problema nu este „doar un dinte”, ci o coordonare între mușchi, articulație și poziția capului. 3) Lanțurile musculare și fasciale transmit dezechilibrul mai departe (umeri–spate–bazin) Mușchii nu lucrează izolat. Tensiunea cronică din zona maxilar–gât poate modifica: poziția umerilor (umeri anteriorizați / ridicați) curbura toracică (tendință spre cifoză) rotații compensatorii ale trunchiului Unele articole clinice descriu tocmai această logică de „compensare” pe lanțul cervical–umeri–coloană în context de mușcătură incorectă. 4) Propriocepția: dinții și ATM trimit informații către sistemul de control postural Parodontiul (țesutul care „ține” dintele) are receptori care simt presiunea, iar zona cranio-facială (inclusiv trigemenul) contribuie la integrarea senzorială. Aceste semnale se combină cu informația din ochi, ureche internă și tălpi pentru a menține echilibrul. În literatura de specialitate se discută rolul aferențelor trigeminale în controlul postural. Tradus pe înțelesul tuturor: dacă sistemul „primește” semnale distorsionate (de exemplu, strângere unilaterală constantă), uneori se ajustează postura ca să stabilizeze. 5) Bruxismul (scrâșnit/strâns) poate crea un cerc vicios postural Bruxismul poate: suprasolicita mușchii masticatori crește tensiunea suboccipitală (ceafa) amplifica durerile de cap și cervicale favoriza o postură „în protecție” (cap înainte, umeri tensionați) Nu înseamnă că bruxismul este întotdeauna cauzat de ocluzie (factorii sunt multipli), dar efectul muscular asupra zonei gâtului este frecvent raportat în practică și discutat în contextul TMD. 6) Lipsa dinților, lucrări dentare nepotrivite și „înălțimea mușcăturii” Pierderea unui molar și mestecatul predominant pe o parte pot duce la: schimbarea poziției mandibulei dezechilibru muscular unilateral adaptări ale capului și gâtului De asemenea, lucrările protetice (coroane, punți) sau reabilitările extinse care modifică „înălțimea” mușcăturii trebuie planificate atent tocmai fiindcă pot schimba modul în care se închide mandibula și cum lucrează mușchii. Important: și postura poate influența dinții (nu e doar într-un sens) Postura capului înainte (foarte comună la birou) poate modifica poziția mandibulei și modelul de contact dentar, crescând riscul de suprasolicitare ATM și uzură. Relația este descrisă frecvent în articole de tip „posturologie și stomatologie”. Concluzie practică: uneori nu rezolvi complet problema doar cu ortodonție sau doar cu kinetoterapie; ai nevoie de o abordare integrată. Semne că mușcătura ar putea contribui la probleme posturale Nu este un „test” de diagnostic, dar merită evaluare dacă ai mai multe dintre acestea: dureri cervicale recurente, mai ales dimineața tensiune în ceafă / trapez dureri de cap tip „bandă” sau migrene asociate cu maxilarul pocnituri la ATM, blocaje, deviere la deschiderea gurii uzură dentară, dinți „tociți”, sensibilitate fără carii evidente asimetrie la mușcat (simți că atingi mai tare pe o parte) țiuit/înfundare de ureche fără cauză ORL clară (uneori asociat TMD) Ce spune știința, pe scurt și corect Există asocieri între TMD și anumite modificări de postură, în special la nivel cranio-cervical. Legătura dintre ocluziile dentare și postura globală este intens studiată, dar rezultatele sunt heterogene; literatura include review-uri care subliniază atât posibile conexiuni, cât și nevoia de studii mai bine standardizate. În unele contexte clinice (ex. pacienți cu TMD), dispozitivele ocluzale (gutiere/splinturi) au fost analizate și pentru impact postural, însă baza de studii controlate este limitată. Asta nu înseamnă „dinții îți strâmbă spatele” pentru oricine. Înseamnă că, pentru un subset de oameni (mai ales cu durere ATM/musculară), dinții și mușcătura pot fi o piesă relevantă din puzzle. Cum se evaluează corect: ce să ceri la consultație La medicul stomatolog (preferabil cu interes în ocluzie/ATM) analiză ocluzală (contacte, ghidaje, interferențe) evaluare ATM (palpare, auscultație, amplitudine, devieri) evaluare musculară (maseter, temporal, pterigoidieni) analiză uzură, fracturi fine, semne de bruxism dacă e cazul: investigații imagistice pentru ATM La kinetoterapeut / medic de recuperare evaluare posturală globală (cap, umeri, bazin) mobilitatea coloanei cervicale și toracice control scapular, respirație, tipare de tensiune De ce contează echipa: multe articole clinice recomandă colaborarea interdisciplinară (stomatologie + posturologie/kinetoterapie) pentru rezultate stabile. Soluții: ce funcționează în practică (în funcție de cauză) 1) Corecții ortodontice (dacă malocluzia e relevantă) Aparate dentare/aliniatori pot îmbunătăți contactele și poziția mandibulei în timp. Nu promit „vindecarea posturii”, dar pot reduce o sursă de stres mecanic. 2) Gutiere / splinturi ocluzale (mai ales în TMD și bruxism) Pot reduce suprasarcina musculară și proteja dinții. Există review-uri care analizează și efecte asupra posturii, dar cu limitări metodologice. 3) Reabilitări protetice (coroane/punți/implanturi) când lipsesc dinți Scopul este să refaci sprijinul posterior și să eviți „mestecatul unilateral” cronic. 4) Kinetoterapie țintită (gât–umeri–respirație) Foarte utilă mai ales când există cap înainte, rigiditate toracică, scapule instabile, respirație superficială. 5) Managementul stresului și somnului (în bruxism) Bruxismul are adesea componentă de stres; dacă nu o gestionezi, orice tratament mecanic poate avea rezultate limitate. Greșeli frecvente și mituri Mit: „Dacă îmi îndrept dinții, automat scap de dureri de spate.” Realitate: uneori ajută, alteori nu; depinde dacă mușcătura era o cauză relevantă sau doar un factor secundar. Mit: „E doar postura, dinții nu au nicio treabă.” Realitate: în TMD și durere musculară, legătura cranio-cervicală este bine documentată ca asociere. Greșeală: gutieră „universală” cumpărată online. Poate agrava contactele sau poate încărca ATM dacă nu este ajustată corect. Întrebări și răspunsuri (Q&A) Poate o mușcătură incorectă să provoace dureri de gât? Da, poate contribui, mai ales când produce suprasolicitare musculară sau disfuncție ATM, ceea ce se poate reflecta în tensiune cervicală și postură compensatorie. Asocierea dintre TMD și modificări cranio-cervicale este susținută de review-uri. De ce mă doare ceafa dimineața și am maxilarul încordat? Două cauze frecvente sunt bruxismul nocturn (strâns/scrâșnit) și TMD. În astfel de situații, o evaluare ATM + analiză ocluzală și, dacă e cazul, o gutieră personalizată pot fi opțiuni discutate cu medicul. O gutieră de bruxism îmi poate îmbunătăți postura? La unii pacienți cu TMD există studii care sugerează modificări posturale după utilizarea splinturilor, însă dovezile sunt limitate de numărul redus de studii controlate și de diferențe între protocoale. Cel mai corect este să o privești ca tratament pentru protecția dinților și reducerea suprasarcinii, cu potențiale efecte secundare benefice. MDPI Cum știu dacă problema e „dinți” sau „postură”? De obicei nu e exclusiv una sau alta. Indiciile că dinții pot fi implicați includ: deviere la închidere, contact unilateral, durere/pocnituri ATM, uzură dentară, sensibilități, dureri faciale. Ideal: evaluare interdisciplinară (stomatolog + kinetoterapeut). Aparatul dentar poate schimba postura? Poate schimba funcția ocluzală și poziția mandibulei, iar asta poate influența tensiunile cranio-cervicale la unii pacienți. Dar nu este un „tratament de postură” în sine; cele mai bune rezultate apar când se lucrează și pe controlul postural, respirație și musculatură. Postura proastă îmi poate strica dinții? Poate contribui indirect: cap înainte și tensiune cervicală pot schimba poziția mandibulei, pot crește încărcarea pe ATM și pot favoriza parafuncții (strâns). Există materiale clinice care descriu această relație bidirecțională. Când să mergi la consult (rapid) Programează o evaluare dacă ai: dureri de cap + dureri de gât recurente, fără explicație clară maxilar care pocnește, se blochează sau doare dinți tociți sau crăpături fine repetate asimetrie evidentă la mușcătură sau mesteci doar pe o parte amețeli/instabilitate asociate cu tensiune facială (după excluderea cauzelor medicale principale) Legătura dintre postura corpului și dinți este reală, dar nu simplistă. Dinții influențează postura mai ales prin ocluzii, poziția mandibulei, ATM și tensiunile musculare care se transmit către zona gâtului și umerilor. În special în contextul TMD , literatura arată asocieri consistente cu modificări cranio-cervicale. Dacă ai simptome mixte (maxilar + gât + cap), cea mai eficientă abordare este una integrată: stomatologie (ocluzie/ATM) + kinetoterapie (postură/lanțuri musculare) + controlul factorilor de stres și somn . Pentru investigații amănunțite, te așteptăm la ArtisDenta.